Furnizorii și traderii de gaze naturale din Republica Moldova vor avea nevoie de avize din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), echivalentul SRI-ului românesc, și a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) de la Chișinău pentru a putea funcționa, potrivit unei legi adoptate la finalul anului trecut.
Pentru activitățile de trading și furnizare a gazelor naturale, ″persoanele care solicită licența urmează a fi avizate pozitiv de către Serviciul de Informații și Securitate și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, sub aspectul riscurilor aferente securității statului, spălării banilor și finanțării terorismului″, stipulează actul normativ.
Avizele sunt solicitate de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în cadrul procedurii de examinare a declarației privind eliberarea licențelor.
″Avizele urmează a fi emise în cel mult 10 zile lucrătoare din data parvenirii solicitării Agenției. În cazul în care Serviciul de Informații și Securitate și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nu emit avizele în termenul stabilit, se consideră că acestea nu au avut obiecții în raport cu solicitantul de licență și avizul este pozitiv. Emiterea a cel puțin unui aviz negativ constituie temei pentru refuzul eliberării licenței″, prevede legea, intrată în vigoare la 29 decembrie 2023.
Nu doar solicitanții noi de licențe vor avea nevoie de avizele SIS și SPCSB, ci și furnizorii și traderii de gaze naturale activi în momentul de față, cu licențe în vigoare. ″Cerința dată se aplică și tuturor titularilor de licență existenți″, a precizat Ministerul Energiei de la Chișinău.
Astfel, în termen de cel mult două luni de la intrarea în vigoare legii, titularii de licență pentru activitățile de trading și furnizare de gaze naturale urmează să înștiințeze ANRE cu privire la acționarii/asociații și persoanele care exercită controlul în cadrul societăților comerciale respective și să prezinte informațiile relevante în scopul verificării îndeplinirii condițiilor de licențiere legate de avizele SIS și SPCSB, în caz contrar urmând să le fie suspendate licențele până la îndeplinirea acestor cerințe.
Potrivit datelor ANRE-ului de peste Prut, în prezent, un număr de 24 de companii dețin licențe de furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova. Cele mai importante sunt Moldovagaz, la care gigantul rus Gazprom are 50% din acțiuni, și compania moldovenească de stat Energocom.
Pe listă se află și 3 companii din grupuri active și în România: Premier Energy SRL, deținută indirect de fondul de investiții Emma Capital al omului de afaceri ceh Jiri Smejc, CIS Gaz Trading, controlată de CIS Gaz SA a familiei Călugăr, precum și Nord Gaz Sîngerei SRL, deținută de Nord Gaz SRL din România, controlată de italienii de la Italtecna SpA, proprietari și asupra Mehedinți Gaz.
În toamna anului trecut, compania românească de stat Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor din România, a preluat operarea întregului sistem omolog vecin din Republica Moldova, prin sucursala sa de peste Prut, de la Moldovatransgaz, companie controlată indirect de rușii de la Gazprom.
De asemenea, luna trecută, România și Republica Moldova au semnat un tratat interstatal care prevede, printre altele, constituirea de stocuri de gaze naturale în depozitele subterane de înmagazinare din România, pentru aprovizionarea consumatorilor protejați de peste Prut în caz de criză. În acest scop, vor fi implementate proiectele investiționale „Creșterea capacității de înmagazinare a gazelor naturale a depozitului Sărmășel” și/sau „Depozitul de înmagazinare a gazelor naturale Fălticeni” (depozit nou).
Cele două părți au mai convenit să realizeze lucrările complementare interconexiunii Iași – Ungheni – Chișinău prin care se vor asigura regimurile de debit și presiune pentru transportul gazelor naturale în ambele direcții, respective să analizeze posibilitatea creșterii capacității de transport gaze naturale bidirecționale prin intermediul interconectorului Iași-Ungheni și să extindă conducta Iași – Ungheni – Chișinău prin construcția unei conducte de transport gaze – Centura Chișinăului. Bucureștiul și Chișinăul își vor coordona acțiunile, astfel încât aceste obiective să fie realizate până la sfârșitul anului 2031.
