Senatorii majorității de guvernământ PSD-ALDE au respins, luni, un proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify. Conform informațiilor Profit.ro, partidul de guvernământ ve depune, în schimb, la Parlament un nou proiect de lege prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.
Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Pentru companiile petroliere care vor să extragă gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre este mai important ca Legea offshore să includă o clauză de stabilitate fiscală, prin care să se prevadă că redevențele și impozitul suplimentar pe veniturile din vânzarea gazelor vor rămâne neschimbate pe toată durata acordurilor de concesiune, decât nivelul cotelor procentuale de taxare ca atare, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, Dan Bădin, partener coordonator pe zona de Servicii fiscale și juridice la Deloitte România.
Ministrul german de Finanțe, Olaf Scholz, vrea un nivel minim al impozitului pe profit pentru a preveni ca firmele să caute paradisuri fiscale, a anunțat vineri publicația Handelsblatt, citând un expert fiscal al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), transmite Reuters.
Partidul de guvernământ va depune la Parlament un nou proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify, prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.
Având în vedere deficitul bugetar, care la finalul primelor opt luni din anul 2018 pare că este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut (1,54% din PIB), și că ritmul de colectare a creanțelor fiscale de la persoanele fizice este în continuare relativ redus, stimularea plăților reprezintă o prioritate pentru Ministerul Finanțelor, potrivit Claudiei Sofianu, partener Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România. Acordarea de stimulente la plată trebuie să fie o soluție doar pe termen scurt, întrucât pe termen mai lung ar constitui o discriminare față de alte categorii de contribuabili, afirmă consultantul.
Înlăturarea din lege a stabilității fiscale și creșterea substanțială a taxării făcând imposibilă luarea deciziilor finale de investire în proiectele de exploatare de gaze naturale din Marea Neagră, se arată într-o scrisoare oficială adresată Parlamentului și Guvernului de către Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).
"Era impropriu să luăm o decizie astăzi. Au început să vină amendamente la lege de la colegi parlamentari. Unele vizează chestiuni de principiu, altele se referă la detalii, cum ar fi formule de calcul. Sunt prea multe aspecte implicate aici și e o mare responsabilitate. Nu vrem să fim acuzați ca parlamentari că ne-a scăpat ceva. Oricum vom fi acuzați", a declarat șeful Comisiei de Industrii de la Cameră, deputatul PSD Iulian Iancu.
Toate taxele și redevențele datorate de companiile care vor să extragă gaze naturale din Marea Neagră vor fi înghețate pe întreaga perioadă a acordurilor petroliere semnate cu statul român, iar acestea își vor putea deduce din baza de impunere a impozitului pe veniturile suplimentare offshore toate investițiile efectuate în perimetrele concesionate, de la intrarea în vigoare a acordurilor petroliere.
Codul Fiscal va fi modificat pentru a permite de anul următor tuturor ONG-urilor și cultelor să primească de la persoanele fizice 3,5% din impozitul pe venit plătit de acestea statului, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici. În prezent, ONG-urile care furnizează servicii sociale pot primi 3,5% din impozitul pe venit datorat statului de contribuabili pentru salarii și pensii, iar restul doar 2%.
Proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore, vital pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, adoptat în iulie de Camera Deputaților și trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis pe fondul nemulțumirilor exprimate de companiile petroliere cu concesiuni în apele teritoriale românești cu privire la prevederile sale, a fost înregistrat săptămâna trecută la Senat în vederea reexaminării.
Dragnea, despre Legea offshore: Indiferent ce se va întâmpla cu mine, eu nu am de gând să cedez. Chestiunile importante, precum impozitul pe veniturile suplimentare, nu vor fi modificate
În ultimii ani, criptomonedele, acest El Dorado al monedei secolului XXI, au devenit un subiect fierbinte și au suscitat interesul investitorilor, băncilor, dar și autorităților de reglementare relevante. Tocmai datorită noutății și lipsei de reglementare a acestor instrumente au avut și au loc numeroase dezbateri despre tratamentul juridic, dar și fiscal.
Gigantul mondial al semințelor agricole și pesticidelor Monsanto a vrut să retragă 50 de milioane de dolari din subsidiara sa locală, Monsanto România SRL, prin reducerea capitalului social al acesteia, pentru a-și susține strategia de extindere, însă s-a răzgândit după mai puțin de o lună, la sfatul consultanților săi fiscali, potrivit documentelor companiei.
Criptomonedele, precum bitcoin, vor fi în continuare impozitate la venitul brut obținut la vânzare, situație care presupune că o persoană este obligată să plătească impozitul de 10% pe venitul respectiv chiar dacă a vândut în pierdere față de prețul la care a cumpărat. La propunerea mediului de afaceri ca veniturile din tranzacționarea de criptomonede să fie tratate ca venituri din investiții, Ministerul Finanțelor a transmis că situația va rămâne neschimbată până la reglementarea criptomonedelor de către BNR și ASF.
Guvernul se opune proiectului de lege inițiat de opoziție, care propune scutirea cabinetelor medicale de familie de la plata oricăror impozite sau taxe pe clădiri. Argumentul opoziției este că în noul Cod Fiscal sunt scutite de impozit ”clădirile unităților sanitare publice”, sintagma care, în practică, nu include și cabinetele de medicină de familie. Guvernul arată însă că ar fi o măsură discriminatorie față de alte tipuri de cabinte și ar diminua veniturile bugetelor locale cu 14,5 milioane lei.
Introducerea bacșișului pe bonul fiscal spre impozitare, variantă anunțată de Profit.ro în primăvară ca fiind discutată din nou de industria locală de turism cu Ministerul Finanțelor, ar avea implicații atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Din perspectiva angajatului, introducerea bacșișului pe bon ar conduce la reflectarea sumelor primite de acesta și, implicit, la o majorare a veniturilor declarate. Pe de o parte, situația prezintă un avantaj pentru că le oferă angajaților o certitudine financiară (de exemplu pentru a putea contracta un credit), dar pe de altă parte are dezavantajul că sumele nete primite de angajați se vor reduce ca urmare a scăderii din sumă a impozitului pe venit și a contribuțiilor datorate pentru aceste venituri (dacă nu se introduc anumite scutiri în acest sens), indică experții Deloitte.
Ministerul Finanțelor ia în calcul eliminarea impozitului pe venit în cazul medicilor, relevă un document oficial al ministerului. Măsura ar fi complementară majorărilor salariale în sistemul de sănătate și creșterii vârstei de pensionare a medicilor, pentru a suplini astfel lipsa de personal în domeniu ca urmare a exodului cadrelor medicale din România în alte state ale Uniunii Europene.
Românii care au încercat în ultimele zile să-și depună online declarațiile unice de venit au descoperit că demersul este pentru mulți imposibil, din cauza erorilor și blocajelor din sistemul informatic al ANAF. Noul termen limită, prelungit tot din cauza problemelor informatice de la 16 iulie, cât fusese inițial, expiră săptămâna viitoare, marți 31 iulie. Până în prezent, din cei 1 milion de contribuabili care ar trebui să depună declarația, doar 190.000 au reușit să o facă online.
Cum în ultimii ani au fost descoperite zăcăminte importante de gaze naturale în Marea Neagra, există un interes crescut asupra subiectului din partea autorităților române, a companiilor implicate sau interesate de explorare și exploatare, a cetățenilor români precum și a țărilor din jur, fiecare dorind ca exploatarea acestor gaze să răspundă unor nevoi și să aducă beneficii. Ținând cont de investițiile mari necesare în special pentru explorare și dezvoltare, dar și pentru exploatare, în ultimii ani s-a discutat mult despre o legislație specifică care să le ofere un cadru stabil investitorilor pentru a continua investițiile necesare.
Operatorul vrea ca împrumutul în valoare totală de 186 milioane lei să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.
Normele europene și legea românească a finanțelor publice prevăd că veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte. Actualul impozit pe liberalizarea prețului la gaze trebuia folosit pentru ajutorarea consumatorilor vulnerabili, cu venituri mici, însă nu s-a făcut nimic în acest sens.
Gazele naturale extrase din Marea Neagră ar urma să fie la rândul lor supuse unui impozit pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/Mwh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh. Decizia aparține comisiilor de buget, de industrii și pentru administrație publică reunite ale Camerei deputaților, care au votat favorabil un amendament propus de grupurile ALDE-PSD la legea offshore, care urmează a fi votată luni seară în plenul Camerei Deputaților.