După modificările repetate privind contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din diferite tipuri de activități economice (salarii, activități independente, drepturi de autor, venituri din investiții, etc.) și impozitarea acestor venituri, începute de la noul Cod fiscal din 2016 (când discuția a fost axată în principal pe definirea veniturilor dependente vs. a celor independente), urmate de plafonarea unor contribuții pentru salariați din ianuarie 2017 și apoi de deplafonarea lor după doar o lună de aplicare și mai apoi de trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat din ianuarie 2018, iată că a venit și momentul introducerii unor modificări care să restructureze modalitatea de declarare, calculare și plată a impozitului și asigurărilor sociale datorate de toate persoanele fizice din România care obțin venituri din România sau din străinătate, transmit consultanții Taxhouse.
Guvernul a strâns anul trecut 165 de milioane de lei din impozitul specific, aplicat firmelor cu actvități în domeniile hotelier și servicii alimentare, dar nu poate preciza dacă impactul asupra veniturilor statului este pozitiv sau nu, întrucât companiile nu au depus, încă, situațiile financiare anuale.
Guvernul nu este de acord cu reducerea semnificativă a impozitului pentru multe dintre autovehicule, de la motociclete până la tractoare, așa cum propune un proiect de lege intrat în dezbatere parlamentară. Pentru motociclete, impozitul este prevăzut să scadă la jumătate sau chiar mai mult în cazul celor cu o capacitate de peste 1.600 cmc, în timp ce pentru un autoturism cu 1.800 cmc ar scădea cu peste 30%. La capacități mari de peste 3.000 cmc, reducerea ar fi de peste 80% sau 90%.
Senatorii se pregătesc să respingă o inițiativă legislativă care permite salariaților din mediul privat să poată primi al 13-lea salariu înainte de Crăciun și al 14-lea salariu înainte de concediu. Cele două salarii în plus ar fi plătite de către companiile private din impozitul pe profit datorat statului, dar senatorii consideră că legislația actuală permite stabilirea unor drepturi salariale în plus.
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile au obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, stabilește proiectul de ordonanță de urgență lansat de Ministerul Finanțelor. Pentru veniturile realizate în acest an, prin excepție, termenul de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice este 15 iulie 2018.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat recent majorarea la 2,5%, 3% sau la 3,5% a cotei de 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii care poate fi donată către organizații neguvernamentale sau către unități de cult. Teodorovici preciza că Guvernul analizează, în acest scop, impactul bugetar pentru diferitele variante de majorare, dar, chiar cu câteva zile înainte de declarația ministrului și în pofida discuțiilor pe acest subiect cu ONG-uri de caritate, premierul Dăncilă a transmis Parlamentului că nu susține majorarea cotei la 3,5%.
Cota de 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii care poate fi donată către organizații neguvernamentale sau către unități de cult va fi majorată, pentru a compensa astfel reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%. Guvernul analizează, în acest scop, impactul bugetar pe care l-ar avea o majorare a cotei la 2,5%, 3% sau la 3,5%, a anunțat astăzi ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care s-a referit în mod particular, însă, doar la ONG-urile din domeniul sănătății sau asistenței sociale.
Guvernul ar putea prelua într-o ordonanță de urgență prevederile adoptate de Senat prin care le este permis firmelor cu cifră de afaceri sub 1 milion de euro să aleagă între impozitul pe profit sau pe cifra de afaceri. Începând cu primul trimestru, aceste firme ar fi urmat să fie impozitate pe cifra de afaceri, conform unei ordonanțe a Guvernului Tudose căreia senatorii i-au adus modificările menționate, dar pe care deputații întârzie să le aprobe.
Curtea de Conturi recomandă Ministerului Finanțelor Publice să inițieze un proiect de act normativ prin care organele de specialitate din cadrul ministerului să capete prerogativa de a verifica modul în care ONG-urile utilizează banii pe care îi primesc prin redirecționarea de către contribuabili a unei părți din sumele datorate bugetului de stat ca impozit pe profit sau venit.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea depusă de un număr de 56 de deputați PNL prin care aceștia reclamau că permanentizarea impunerii impozitului de 60% sau 85%, în funcție de preț, pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze naturale, ca urmare a dereglementării prețurilor de vânzare către furnizori, încalcă legea fundamentală
Deși a trecut o lună și jumătate de când modificarea Codului Fiscal, incluzând transferul contribuțiilor, prin OUG 79/ 2017, a intrat în vigoare, iar un raport privind ordonanța trebuia adoptat la mijlocul lunii decembrie, deputații Puterii din comisia de buget au considerat că este potrivit să mai amâne adoptarea și să aibă mai întâi o dezbatere generală asupra ordonanței. Între timp, mediul de afaceri așteaptă aplicarea modificărilor adoptate deja în Senat la ordonanță, care, în forma actuală, afectează companiile. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a promovat modificările în Senat, nu a fost prezent la discuții, dar afirmă însă că nu și-a schimbat opinia.
Veniturile obținute de agricultori din cultura de levănțică vor fi considerate neimpozabile, asemenea altor culturi, dacă un proiect avansat acum în Parlament va fi aprobat în actuala formă. Proiectul include această plantă în categoria celor pentru care, pentru o anumită suprafață, veniturile sunt scutite de impozit.
Impozitul pe venitul global al persoanei fizice poate fi introdus chiar de anul viitor, operațiunea necesitând unificarea unui număr de baze de date ale statului și pregătirea unui sistem informatic integrat al Fiscului. Noua taxare, pe care cei mai mulți specialiști în fiscalitate o văd urmată de impozitarea cu rate progresive, a intrat în analiza Ministerului Finanțelor.
Impozitul reținut la sursă ca plată anticipată la veniturile din drepturi de proprietate intelectuală scade de la 10% la 7%, în contextul modificărilor ample aduse la începutul anului sistemului de impozitare și contribuții, între care și reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Reducerea de la 10% la 7% menține posibilitatea opțiunii pentru impunerea finală a veniturilor din drepturile de proprietate intelectuală, potrivit ANAF.
O măsură similară a fost adoptată în urmă cu peste 18 ani, în decembrie 1999, de Guvernul condus atunci de Mugur Isărescu, acftualul guvernator BNR, și în care ministru de Finanțe era Decebal Traian Remeș. Atunci, cota generală de impozit pe profit a fost redusă de la 40% la 25%, iar cea datorată pentru partea din profit aferentă activității de export a fost stabilită la doar 5%.
Noul Guvern promite scutirea de impozit a medicilor începând cu ianuarie 2019. Promisiunea a fost făcută și de guvernele anterioare PSD-ALDE, dar a fost amânată, fără a se indica un nou termen.
Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că impozitul pe venitul global rămâne în programul de guvernare, dar că nu poate avansa un termen pentru introducerea acestuia.
Reintroducerea în Codul Fiscal a unei opțiuni de ieșire de la regimul de impozitare pentru microîntreprinderi și majorarea plafonului pentru înregistrare în scop de TVA de la 220.000 de lei la 300.000 de lei ar putea fi adoptate în varianta cea mai optimistă în a doua jumătate a lunii februarie, în contextul în care legile care includ și cele două prevederi se află la comisia de specialitate din Camera Deputaților.
Avocații ambelor părți se luptă în jurul unei centrale de peste 27 milioane euro. La finalul anului 2016, Holzindustrie era lider detașat al industriei lemnului din România, cu afaceri de 433 milioane euro și un profit net de 42 milioane euro. Anul trecut, lanțurile de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Dépôt România au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer, compania fiind acuzată de unele ONG-uri de cumpărare de lemn tăiat ilegal din păduri.
Veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale nu vor mai fi impozitate doar cu o cotă de 60%, ca până în prezent, ci cu două cote progresive, una de 60% pentru gazele vândute sub un preț de 85 de lei/MWh și cu una de 80% pentru veniturile obținute pe gazele comercializate la un preț mai mare de 85 lei/MWh.
Taxe și impozite locale percepute populației și firmelor vor fi majorate, de anul viitor, cu până la 20% în mai multe județe, motivul indicat fiind transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, care afectează inclusiv bugetele locale deoarece este acompaniat de reducerea impozitului pe venit. Taxele vor fi ridicate pentru terenuri, clădiri, locuri de veci.
Guvernul intenționează să reintroducă impozitul pe venitul global, acesta fiind unul dintre principalele obiective pe termen mediu. Deși la mijlocul anului, reprezentanți ai Guvernului afirmau că această modalitate de impozitare a persoanelor fizice va fi pusă în aplicare din 2018, în prezent Executivul nu știe când ar putea finaliza un proces amplu de unificare a bazelor de date care ar trebui să facă posibilă globalizarea veniturilor.
Facebook a anunțat în această seară că va începe să contabilizeze veniturile din publicitate în țările unde realizează încasările, fără să le mai redirecționeze spre sediul său internațional din Dublin.
Primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, președinte executiv al Asociației Municipiilor din România (AMR), a declarat că se propune alocarea unei cote de 70% din impozitul pe venit pentru autoritățile locale, astfel încât veniturile orașelor din România să fie la nivelul anilor trecuți. În caz contrar, acesta anunță că administrațiile locale din întreaga țară vor pierde aproximativ un miliard de euro.
Proiectul Guvernului de reintroducere a pedepsei cu închisoarea pentru angajatori, dacă nu achită în 55 de zile obligațiile aferente salariilor, prezentat joi de Profit.ro, nu ține cont că durata medie de colectare a creanțelor de către firme a crescut de la 60 zile, în urmă cu zece ani, la 118 zile anul trecut. În același interval, datoriile între firme s-au dublat. Dacă proiectul rămâne în forma actuală, foarte mulți angajatori vor avea dificultăți în a respecta condiția plății chiar și fără a fi rău-intenționați. Aceasta în loc de reglementări care să simplifice mediul de afaceri și să stimuleze rațional plata obligațiilor.