Proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore, vital pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, adoptat în iulie de Camera Deputaților și trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis pe fondul nemulțumirilor exprimate de companiile petroliere cu concesiuni în apele teritoriale românești cu privire la prevederile sale, a fost înregistrat săptămâna trecută la Senat în vederea reexaminării.
Comisiile senatoriale care trebuie să își exprime doar avizul în privința cererii de reexaminare a președintelui au termen de o săptămână pentru a o face, până pe 18 septembrie. Este vorba de comisiile juridică, de administrație publică, buget și dezvoltare regională.
Cele sesizate în fond și care au sarcina de a elabora raportul de admitere sau respingere a cererii de reexaminare și de a se exprima asupra amendamentelor depuse înainte de dezbaterea lor în plen, respectiv Comisia pentru economie, industrii și servicii și cea pentru transporturi și energie, au deadline de finalizare a raportului fixat pe 25 septembrie, adică peste două săptămâni.
Președintele Iohannis a cerut reexaminarea proiectului de lege la începutul lunii trecute arătând că "este necesar un cadru normativ eficient și durabil, capabil să asigure o distribuție echitabilă a beneficiilor între stat și investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părți, precum și la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naționale".
El a mai afirmat că legea trebuie reanalizată și din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare. "În acest sens, semnalăm că legea supusă reexaminării prevede că sumele rezultate din redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare offshore se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public - privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public - privat, fără să fie supuse analizei, în prealabil, alocările alternative ale veniturilor bugetare preconizate, în conformitate cu prioritățile de investiții care trebuie să impulsioneze dezvoltarea economică și socială a României", se menționează în cererea de reexaminare.
Grupul austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, este încrezător că va obține, în această toamnă, un cadru legislativ acceptabil din partea Guvernului României, care să permită companiei să dea undă verde unei investiții de circa 1 miliard de euro în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, a declarat recent Johann Pleininger, director OMV responsabil cu sectorul upstream.
Declarația a venit după ce Rainer Seele, președintele executiv al OMV, s-a întâlnit miercurea trecută cu liderul PSD Liviu Dragnea. O vizită în biroul lui Dragnea a făcut și o delegație a ExxonMobil, partenerul american al OMV Petrom în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.
În urmă cu circa o lună, Seele declara că actualele prevederi ale Legii offshore nu permit adoptarea unei decizii favorabile de investiție în Neptun Deep.
Proiectul de lege offshore, votat în iulie în Camera Deputaților, introduce și în acest sector un impozit pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/MWh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh.
Recent, președintele PSD Liviu Dragnea a declarat că Legea offshore, criticată de companiile din energie, nu va fi modificată decât în sensul unor clarificări, iar chestiunile importante, precum impozitul pe venituri suplimentare și obligația comercializării a 50% din gazul din Marea Neagră pe piața din România, vor rămâne neschimbate.
