O nouă lege pentru serviciile de ridesharing: Platforme ca Uber sau Taxify vor fi impozitate în România pe cifra de afaceri și vor trebui să raporteze Fiscului toate cursele intermediate

Partidul de guvernământ va depune la Parlament un nou proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify, prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Potrivit informațiilor Profit.ro, proiectul pregătit de putere va impune condiții similare firmelor de taximetrie pentru șoferii și automobilele folosite în activitatea de ridesharing, sub aspectul autorizării pentru transportul de persoane și siguranței rutiere. De asemenea, pentru platformele online va trebui să existe un proces de autorizare ca activități conexe celor de transport. 

Senatorii din coaliția de guvernământ și-au respins miercuri, în comisiile de specialitate, un proiect propriu, elaborat la începutul anului, prin care doreau reglementarea serviciilor de ridesharing,

Conform proiectului respins și prezentat anterior de Profit.ro, serviciile de ridesharing, precum Uber, ar fi trebuit autorizate de către primăriile localităților unde sunt intermediate aceste tipuri de servicii. Autorizația urma să fie emisă pe perioadă nedeterminată, pentru o taxă de 50.000 lei. Suma trebuia plătită anual de platformele de ridesharing, sub condiția anulării autorizației. Intermedierea de servicii ridesharing fără autorizație urma să fie sancționată cu o amendă reprezentând 5% din cifra de afaceri a companiei respective.

Puterea susținea atunci că proiectul cu aceste noi reguli a fost pregătit pe baza deciziei Curții Europene de Justitie, care a decis că serviciile de transport care functioneaza prin intermediul unor platforme digitale, pe modelul economiei colaborative, sunt “servicii de transport urban necolectiv” și că revine statelor membre responsabilitatea de a crea un cadru de reglementare.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Interzicerea acțiunilor la purtător - avizată. Tranzacțiile politicienilor și șefilor firmelor de stat vor fi monitorizare mai atent de bănci, notari, contabili sau agenți imobiliari. Noi modificări, inclusiv un amendament Mastercard

Acum, reprezentanții Puterii în comisia de transporturi din Senat au respins acest proiect, anunțând că vor depune la Parlament un alt proiect de lege prin care să reglementeze activitatea pltaformelor de ridesharing și să le oblige să plătească impozit statului român, nu în alte state în care pot avea sediul social.

În elaborarea noului proiect, Puterea a pornit de la faptul că o platformă online poate avea sediul social în alt stat european - cum este cazul Uber, care are sediul în Olanda - , iar în urma intermedierii serviciilor de ridesharing, pentru comisionul de 25% din valoarea unei curse, compania plătește impozit în acel stat.

Partidul de guvernământ va propune, prin urmare, impozitarea platformelor de acest tip cu 1% pe cifra de afaceri în România, conform proiectului schițat la acest moment.

La nivelul UE, există deja această intenție de a da posibilitatea statelor membre de a impozita serviciile digitale în țara în care prestează acele servicii cu acest procent, iar reprezentanții partidului de la putere s-au ghidat după această propunere.

Astfel, Comisia Europeană vrea să impoziteze veniturile marilor companii IT raportat la locul utilizatorilor, nu la sediul companiei, cu o cotă cuprinsă între 1 și 5%. Impozitatea vizează companii precum Google, Facebook, Amazon, dar sunt vizate și marile companii care vând publicitate în spațiul online, precum Twitter și Instagram, și platforme precum Airbnb și Uber sunt, de asemenea, vizate, conform proiectului aflat în discuție.

CITEȘTE ȘI Publicitatea pentru bonusuri, promoții sau jack-pot-uri în exteriorul locațiilor de jocuri de noroc va fi interzisă

Mai mult, în vederea prevenirii evaziunii fiscale, platformele de ridesharing vor fi obligate să raporteze ANAF toate cursele intermediate, reprezentanții puterii acuzând faptul că există șoferi care nu declară toate cursele, iar astfel Fiscul va putea dispune de toate datele necesare pentru a calcula atât sumele datorate de platforme, cât și de șoferi.

De altfel, în 2016, ANAF a cerut firmei Uber, din Olanda, lista detaliată cu toți utilizatorii, cu toate cursele operate în 2015, rute, distanțe și încasări. Reprezentanții Uber au precizat atunci că serviciul Uber în România este 100% digital și fiscalizat, iar toți partenerii din România colaborează cu Uber printr-o entitate fiscală, pasagerii primind o factură fiscală după fiecare cursă. 

CITEȘTE ȘI Fosta RATB vrea să îmbrace cu uniforme, incluzând sacouri și cravate, toți șoferii și vatmanii. În paralel, abuzurile șoferilor față de călători continuă, iar regia și Primăria nu răspund

Profit.ro a relatat că actualii guvernanți nu se opun serviciilor de tip ridesharing, în special din perspectiva faptului că platforme precum Uber aduc la buget plăți importante de TVA din sectorul transporturilor.

Uber a fost înființată în 2009 în Statele Unite ale Americii, cu scopul a rezolva o problema simplă - cum poți comanda o cursă la atingerea unui buton. Din februarie 2015, Uber este prezent și în România, în București și, din 2016 și la Cluj, Brașov și Timișoara.  În 2016 Uber a înregistrat în România o cifră de afaceri de 4,52 milioane de lei, de la 1,53 milioane de lei în 2015, și un profit net de 155.816 lei, în creștere cu 181,6% față de anul precedent.

Concurentul Uber pe piața locală este startup-ul estonian Taxify, o aplicație lansată în vara anului 2016 în România.