Senatorii majorității de guvernământ PSD-ALDE au respins, luni, prin vot, un proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify. Conform informațiilor Profit.ro, partidul de guvernământ ve depune, în schimb, la Parlament un nou proiect de lege prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.
Proiectul de lege respins de Senat va fi transmis acum spre dezbatere și deputaților.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Senatorii USR au reclamat că un astfel de proiect, pentru reglementarea transportului în regim de ridesharing și platfornelor aferente, ar trebui cât mai repede adoptat de Legislativ și nu au votat respingerea proiectului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conform proiectului respins și prezentat anterior de Profit.ro, serviciile de ridesharing, precum Uber, ar fi trebuit autorizate de către primăriile localităților unde sunt intermediate aceste tipuri de servicii. Autorizația urma să fie emisă pe perioadă nedeterminată, pentru o taxă de 50.000 lei. Suma trebuia plătită anual de platformele de ridesharing, sub condiția anulării autorizației. Intermedierea de servicii ridesharing fără autorizație urma să fie sancționată cu o amendă reprezentând 5% din cifra de afaceri a companiei respective.
Puterea susținea atunci că proiectul cu aceste noi reguli a fost pregătit pe baza deciziei Curții Europene de Justitie, care a decis că serviciile de transport care functioneaza prin intermediul unor platforme digitale, pe modelul economiei colaborative, sunt “servicii de transport urban necolectiv” și că revine statelor membre responsabilitatea de a crea un cadru de reglementare.
Reprezentanții Puterii în comisia de transporturi din Senat au respins însă acest proiect, anunțând că vor depune la Parlament un alt proiect de lege prin care să reglementeze activitatea pltaformelor de ridesharing și să le oblige să plătească impozit statului român, nu în alte state în care pot avea sediul social.
Potrivit informațiilor Profit.ro, noul proiect pregătit de Putere va impune condiții similare firmelor de taximetrie pentru șoferii și automobilele folosite în activitatea de ridesharing, sub aspectul autorizării pentru transportul de persoane și siguranței rutiere. De asemenea, pentru platformele online va trebui să existe un proces de autorizare ca activități conexe celor de transport.
În elaborarea noului proiect, Puterea a pornit de la faptul că o platformă online poate avea sediul social în alt stat european - cum este cazul Uber, care are sediul în Olanda - , iar în urma intermedierii serviciilor de ridesharing, pentru comisionul de 25% din valoarea unei curse, compania plătește impozit în acel stat.
Partidul de guvernământ va propune, prin urmare, impozitarea platformelor de acest tip cu 1% pe cifra de afaceri în România, conform proiectului schițat la acest moment.
CITEȘTE ȘI Instanța: Uber concurează neloial taximetriștii din Cluj pentru că încasează bani din transportul de persoane. În plus, autorizarea unui taximetrist este complexă și scumpăLa nivelul UE, există deja această intenție de a da posibilitatea statelor membre de a impozita serviciile digitale în țara în care prestează acele servicii cu acest procent, iar reprezentanții partidului de la putere s-au ghidat după această propunere.
Mai mult, în vederea prevenirii evaziunii fiscale, platformele de ridesharing vor fi obligate să raporteze ANAF toate cursele intermediate, reprezentanții puterii acuzând faptul că există șoferi care nu declară toate cursele, iar astfel Fiscul va putea dispune de toate datele necesare pentru a calcula atât sumele datorate de platforme, cât și de șoferi.
Recent, Consiliul Concurenței a anunțat că începe să analizeze problemele reclamate de piață din partea Uber, Booking și Airbnb. În Cluj, printr-o primă decizie a instanței, cu drept de recurs, activitatea Uber a fost interzisă la cererea taximetriștilor.
De altfel, în 2016, ANAF a cerut companiei Uber lista detaliată cu toți utilizatorii, cu toate cursele operate în 2015, rute, distanțe și încasări. Reprezentanții Uber au precizat atunci că serviciul Uber în România este 100% digital și fiscalizat, iar toți partenerii din România colaborează cu Uber printr-o entitate fiscală, pasagerii primind o factură fiscală după fiecare cursă.
CITEȘTE ȘI Tesla vrea să se extindă în Europa de Est. Reprezentanții companiei s-au întâlnit cu ambasadorul României în SUAProfit.ro a relatat că actualii guvernanți nu se opun serviciilor de tip ridesharing, în special din perspectiva faptului că platforme precum Uber aduc la buget plăți importante de TVA din sectorul transporturilor.
Uber a fost înființată în 2009 în Statele Unite ale Americii, cu scopul a rezolva o problema simplă - cum poți comanda o cursă la atingerea unui buton. Din februarie 2015, Uber este prezent și în România, în București și, din 2016 și la Cluj, Brașov și Timișoara. În 2016 Uber a înregistrat în România o cifră de afaceri de 4,52 milioane de lei, de la 1,53 milioane de lei în 2015, și un profit net de 155.816 lei, în creștere cu 181,6% față de anul precedent.
Concurentul Uber pe piața locală este startup-ul estonian Taxify, o aplicație lansată în vara anului 2016 în România.