Banii cuveniți României direct din vânzarea gazelor naturale care ar urma să fie extrase din Marea Neagră nu vor merge la bugetul de stat, ci vor avea o destinație specială. Redevențele și taxa pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare practicate de producători sunt destinate alimentării unui Fond de finanțare a investițiilor publice realizate prin parteneriate public-privat.
Asta prevede Legea privind operațiunile petroliere offshore, adoptată luni seară de Camera Deputaților, cameră decizională, după ce forma finală a draftului de act normativ, având ca cea mai spectaculoasă surpriză introducerea unui nou sistem de supraimpozitare, dedicat petroliștilor din Marea Neagră, a fost dezbătută în Comisiile de Industrii, Buget și Administrație în același timp în care era prezentată presei de președintele Camerei și liderul PSD Liviu Dragnea.
"Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin.(3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat", stipulează legea.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
OUG respectivă prevede că, în vederea constituirii și utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăților către societățile de proiect ori către partenerii privați, aferente derulării proiectelor de parteneriat public-privat aprobate de Guvern, în termen de 1 an se va înființa Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat.
"Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de actul normativ de înființare a respectivului fond special", prevede OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, adoptată în mai.
Nota de fundamentare a OUG precizează că Fondul respectiv "se încadrează în categoria proiectelor strategice".
La scurt timp după adoptarea OUG, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că primul pachet de investiții strategice care vor fi realizate prin parteneriat public-privat va include autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov, autostrada Tg. Mureș -Tg. Neamț - Iași - Ungheni, autostrada București - Craiova - Lugoj, de la Craiova și ramificație spre Calafat, precum și orașul medical universitar Complex Carol Davilla, care va cuprinde Spitalul Republican, Facultatea de Medicină, un campus universitar și medical, un institut de cercetare medical și o zonă comercială și de agrement.
Și actuala formă, în vigoare, de supraimpozitare a veniturilor suplimentare obținute de producători din dereglementarea prețurilor la gaze, introdusă în 2013 de Guvernul Ponta, trebuia inițial să aibă o destinație specială: ajutorarea consumatorilor vulnerabili de energie.
"(...) există un dezechilibru evident între veniturile realizate de operatori și costurile pe care aceștia le suportă, deoarece o parte din aceste venituri sunt obținute din cauze independente de aceștia, nefiind un efect direct al activității pe care o desfășoară. Aceste circumstanțe impun adoptarea unor măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a economiei constând în: a) instituirea unui impozit asupra veniturilor suplimentare obținute de operatorii economici care desfășoară activități de extracție și comercializare a gazelor naturale; b) direcționarea acestui impozit către bugetul de stat în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părți din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale și pentru reducerea deficitului bugetar", prevedea nota de fundamentare a OG nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, în care se mai preciza că, potrivit Legii energiei, Guvernul, cu avizul Consiliului Concurenței, poate decide constituirea unui fond de solidaritate pentru susținerea financiară a consumatorilor vulnerabili, din contribuția și/sau impozitarea suplimentară a profiturilor neașteptate ale producătorilor și furnizorilor de gaze naturale.
Acel fond nu a fost constituit niciodată, din 2013, de la introducerea impozitului suplimentar încoace, iar toți banii din această sursă au mers în acoperirea deficitului bugetar.
Potrivit Legii offshore, gazele naturale extrase din Marea Neagră ar urma să fie la rândul lor supuse unui impozit pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/Mwh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh.
O soartă similară a avut o altă măsură de supraimpozitare în energie, introdusă în 2014, respectiv introducerea unei accize suplimentare de 7 eurocenți pe litrul de carburant. Inițial, ideea fusese enunțată cu un an înainte, în 2013, de către fostul ministru PNL al Transporturilor, Relu Fenechiu. Acesta venise cu ideea unei taxe speciale pe benzină și motorină care să fie destinată exclusiv finanțării proiectelor de infrastructură rutieră.
"Soluția trebuie să vină din partea celor care utilizează infrastructura, în urma unei contribuții. E vorba de 10 eurocenți la litrul de benzină și de taxarea traficului greu bazat pe distanță. Aceste două componente pot aduce între 1 miliard și 3 miliarde de euro pe an până în 2025 și putem construi prin parteneriat public-privat 4.000 de kilometri de autostradă. Dacă printr-o lege stabilim o astfel de contribuție, în 10 ani putem avea o rețea de autostrăzi. Dacă nu punem nicio taxă, nu vom avea decât lamentări", spunea Fenechiu în toamna lui 2013.
În cele din urmă, supraacciza a fost stabilită la 7 eurocenți pe litru, iar proiectul strategiei guvernamentale privind infrastructura, publicat la finele anului respectiv, prevedea printre sursele de finanțare a proiectelor de autostrăzi suma de "750 milioane euro de la bugetul de stat, din fondul creat în urma indexării accizei pe combustibil".
În noiembrie 2013, Liviu Dragnea, pe atunci vicepremier și ministru al Dezvoltării în Guvernul Ponta, declara pentru Pro TV, întrebat despre oportunitatea și destinația supraaccizei, că “Acei 7 eurocenți la carburant se duc direct in autostrăzi”. El preciza că nu se putea spune la acel moment cu exactitate către care tronson urma să fie îndreptați banii, pentru că sumele colectate din acciza merg în bugetul de stat și de acolo sunt repartizate către autostrăzi.
“Am înțeles de la colegii de la Finanțe că nu s-a putut pune direct ca acești 7 eurocenți să meargă direct într-un buget special”, spunea Dragnea, menționând că motivul ține de legislația UE. El adăuga că va exista atât o autostradă de la Sibiu la Brașov, care va ajunge până la urmă la Bacău, cât și una de la Sibiu la Pitești.
"Dacă autostrada Pitești - Sibiu va fi 4 miliarde euro, un milliard trebuie să-l dea România, pentru că e cofinanțare minimum 25%. Un miliard de euro este această acciză pe un an și jumătate. Deci acciza pe un an și jumătate o bag toată ca și cofinanțare la Sibiu-Pitești. Dacă luăm Comarnic-Brașov, unde trebuie să dau plăți de disponibilitate, la fel, îmi mai trebuie un an de acciză. Ideea de a avea o resursă prin această acciză este singura variantă pentru a avea cu adevărat autostrăzi", a declarat ulterior premierul de atunci, Victor Ponta, în martie 2014.
În cele din urmă, banii din supraaciză au mers integral în finanțarea deficitului bugetar. Asta și pentru că, potrivit Legii finanțelor publice, "veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte".
