Veniturile obținute de agricultori din plante medicinale și aromatice, inclusiv de levănțică, pe cel mult 2 hectare, vor fi considerate neimpozabile de astăzi, asemenea altor culturi, potrivit unui proiect de lege promulgat de șeful statului.
Dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității.
Nu doar companiile din sectorul energiei electrice, ci și cele din domeniul gazelor naturale, precum și cele din cogenerare, dar doar pentru partea de energie electrică, nu și pentru cea termică, vor datora ANRE o contribuție bănească egală cu 2% din cifra lor de afaceri, potrivit textului ordonanței de urgență adoptate azi de Guvern.
Țara arde și baba se piaptănă semantic! Cam în situația asta mă aflu probabil dacă, din toată puzderia de taxe și măsuri noi împotriva mediului privat, anunțate ieri de ministrul Finanțelor, cel mai oribil lucru mi se pare că vine din zona limbajului.
Prevederea pregătită de Executiv reprezintă o majorare enormă a contribuțiilor financiare datorate de companiile din energie către Autoritatea de Reglementare, respectiv de 30 de ori. Potrivit legislației în vigoare, orice taxe, impozite și vărsăminte asimilate impuse de autorități fac parte din categoria costurilor necontrolabile care sunt recunoscute în tarifele reglementate practicate de operatori, ceea ce înseamnă că orice majorare a lor este suportată de consumatori pe facturile de curent, gaz sau căldură. Pe piața liberă de furnizare de energie electrică și gaze, majorarea prețurilor pentru consumatorii finali nici nu trebuie aprobată de ANRE. Tot astăzi, Guvernul a decis că prețul gazelor va fi plafonat 3 ani.
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) afirmă că insinuările din ultimul discurs al liderului PSD Liviu Dragnea referitoare la creșteri nefondate de prețuri și la eludarea plății taxelor de către multinaționalele din România "contravin realității" și sunt "extrem de grave", iar Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) spune că eventuala introducere a unui impozit pe cifra de afaceri a companiilor energetice, sugerată de Dragnea, "ar avea efecte devastatoare" nu numai pentru sectorul energetic, ci și pentru întreaga economie românească.
Până la 31 decembrie, companiile din România pot susține direct transformarea educației direcționând până la 20% din impozitul pe profit către Asociația Teach for Romania.
Scutirea cooperativelor agricole de la plata impozitului pe profit nu va fi aplicată doar pentru primii 5 ani de la înființare, cele care procesează produse agricole sau produc și comercializează material genetic, precum și cele care au cifră de afaceri de până la 3 milioane de euro urmând a fi scutite de impozit și pentru alți 5 ani, conform unor modificări aduse în Parlament Legii cooperației agricole. Plafonul cifrei de afaceri era până acum stabilit la 2 milioane euro. Totodată, scutirea de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate pentru obținerea producției agricole va fi aplicată pentru mai multe categorii de membri cooperatori.
Oricine vizita marți Parlamentul României și asista la ședințele a două comisii, cea pentru industrii și cea de buget-finanțe, ar fi fost uimit să constate că există două Românii total diferite, descrise, paradoxal, de doi parlamentari, ambii membri ai coaliției de guvernare. Potrivit unuia dintre aceștia, prețul gazelor din România s-a majorat cu 400% de la liberalizare, ajungând să fie mai mare decât cel de pe bursa de specialitate vieneză. Potrivit celuilalt, gazul din România este cu 25% mai ieftin decât cel tranzacționat pe Central European Gas Hub (CEGH) din Austria, în funcție de care este în prezent stabilită redevența în România.
Companiile din domeniul energetic nu mai pot avea o rată a rentabilitățiii mai mare de 5,66%, pare a fi noua politică a guvernanților, fie că sunt politicieni numiți la conducerea ANRE, fie că sunt șefi de comisii de specialitate în Parlament. Ultimul exemplu: cel al companiilor producătoare de gaze onshore, care, dacă vor fi votate favorabil amendamentele avansate acum în Parlament, nu își vor mai însuși decât 5 lei din prețul actual de 90 de lei. O rată a profitabilității de 5,55%, coincidență sau nu, extrem de apropiată de rata rentabilității stabilită de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru companiile distribuitoare de energie și gaze naturale.
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) spune că eventuala adoptare a măsurilor de înăsprire a fiscalității suportate de producătorii de gaze naturale discutate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților și prezentate de Profit.ro aici ar fi neconstituțională, ar scumpi gazele la consumatori, ar reduce veniturile bugetare, ar descuraja investițiile în explorare și exploarare și ar afecta securitatea energetică a țării.
Veniturile obținute de agricultori din plante medicinale și aromatice, pe cel mult 2 hectare, vor fi considerate neimpozabile, asemenea altor culturi, potrivit unui proiect de lege aprobat miercuri de Parlament.
Ministerul Finanțelor anunța anul trecut că va introduce un impozit special pentru alimentele și băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, dar între timp parlamentarii USR au elaborat un proiect de accizare a băuturilor răcoritoare cu conținut ridicat de zaharuri. Deși avea și susținerea mai multor parlamentari ai puterii, de la PSD și ALDE, proiectul a fost retrimis de două ori în comisia de specialitate, dar a fost în cele din urmă adoptat tacit de Senat.
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.
Codul Fiscal ar urma să fie modificat pentru a elimina complet impozitul pe câștigurile din tranzacții cu titluri de valoare, cel puțin în cazul persoanelor fizice, iar modificarea ar putea fi inclusă într-un pachet mai amplu de schimbări la legislația fiscală, care așteaptă să fie introduse în această perioadă.
În primele 6 luni din 2018, OMV Petrom a efectuat achiziții de 190,8 milioane lei de la divizia Global Solutions, în creștere cu 8,5% față de perioada similară din 2017. OMV Petrom Global Solutions a terminat anul trecut cu un profit net de peste 16 milioane lei, la o cifră de afaceri de peste jumătate de miliard de lei, și cu un număr mediu de mai mult de 1.000 de angajați.
Impozitul pe profit pentru companiile petrochimice ar putea fi redus de la 16 la 10% pentru sume de până la 10 milioane lei, iar salariații din industria petrochimică ar putea deveni, din punct de vedere fiscal, noii "IT-iști" ai României, prin aplicarea și în cazul lor a scutirii de impozitul pe veniturile salarii. Potrivit ultimelor date INS, în septembrie 2018, salariul mediu brut în industria chimică era de 4.724 lei pe lună, cel net – de 2.824 lei, iar efectivul total de salariați depășea 25.000 de persoane.
Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber și Taxify, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar șoferii vor plăti o taxă anuală. Recent, Consiliul Concurenței a început să analizeze problemele reclamate de piață în cazul Uber, Booking și Airbnb. În Cluj, cu drept de recurs, activitatea Uber a fost interzisă la cererea taximetriștilor. În 2016, Fiscul a cerut Uber lista detaliată cu toți utilizatorii, cu toate cursele operate și încasările.
Stadioanele și alte tipuri de baze sportive, inclusiv clădirile aferente, vor putea fi scutite de plata impozitului pe clădiri indiferent în proprietatea cui se află și indiferent cine le administrează, chiar dacă este vorba de societăți comerciale, prevede un proiect de lege aprobat de senatori.
Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român. Ulterior, în 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil, care sunt în prezent și operatori ai concesiunii.
Firmele cu activități în domeniile hotelier și servicii alimentare au achitat pentru primul semestru al anului trecut suma de 114 milioane de lei ca impozit specific, însă pentru prima jumătate a acestui an suma a coborât la 73 milioane de lei, după ce majorarea plafonului de impozitare în regim de microîntreprindere la 1 milioan de euro de la începutul acestui an a mutat o parte din firmele de la impozit specific la micro.
Horia Gustă, director general al administratorului de fonduri de investiții Certinvest, spune că reprezentanți Asociației Administratorilor de Fonduri au avut discuții cu Ministerul Finanțelor Publice pentru crearea unui cadru fiscal stimulativ pentru investițiile pe termen lung.
El a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Rainer Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. Șeful OMV a părut puțin surprins de întrebare.