Rezultatele 1 - 25 din 51 pentru "apostol"

România are nevoie stringentă de creșterea capacității sale instituționale pentru a putea facilita și administra punerea în aplicare a unei multitudini de regulamente și reglementări europene, mai ales în domeniul energiei.

Consider că anul în curs este unul “perma-poli-electoral”, parafrazând astfel modul în care fusese caracterizată economia globală - afectată de o așa zisă perma-poli-criză - după pandemia Covid-19 și cuprinsă mai apoi și în iureșul războiului din Ucraina și al convulsiilor din Orientul Mijlociu.

Educația nu mai poate fi separată de digitalizare, atrage atenția Paul Apostol, fondator Digital Nation, la emisiunea Educație cu Profit de la PROFIT NEWS TV. Și, în general, digitalizarea pare că devine un element competitiv, iar cei care nu folosesc tehnologia vor rămâne în urmă, adaugă el.

E limpede că, fiind membru al UE, România trebuie să-și alinieze strategiile și politicile la obiectivele europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Gazele naturale, cu emisii mai scăzute decât alți combustibili fosili, vor contribui la atingerea acestor obiective. Mai mult, țara noastră poate să devină un lider regional în securitatea energetică, contribuind la obiectivele europene prin utilizarea optimă a resurselor sale de gaze naturale și prin inversarea dependenței de importuri de energie până în 2035 - un alt obiectiv strategic aflat în vizorul ministerului de profil. Acest lucru poate fi realizat prin intensificarea exploatării resurselor interne de gaze naturale și integrarea acestora într-un mix energetic diversificat.

Sunt semne că Europa de după 9 iunie încearcă să fie ceva mai blândă cu propria industrie față de Europa de dinainte. Noua coloratură a viitorului Parlament European și a viitoarei Comisii Europene, alături de câteva declarații publice din ultimele săptămâni ne arată că este posibilă o abordare foarte serioasă a ceea ce s-ar numi un „pact industrial european”.

Una dintre cele mai puternice metafore folosite de jurnalistul Tim Marshall în volumul "Epoca Zidurilor" este aceea că zidurile nu sunt doar structuri fizice, ci mai ales simboluri ale divizării umane și ale segregării sociale; sunt expresii ale fricii, ignoranței, intoleranței și lipsurilor noastre

La București este în curs de elaborare strategia energetică a României, un document programatic care ar trebui să guverneze modul în care se va produce întreaga transformare economică datorată tranziției energetice, sau cauzată, după caz, de aceasta. Dar zgomotul electoral de la București acoperă cu totul munca și abordările strategice de importanță majoră pentru următoarele decade

Era tranziției energetice e aici. Și în mijlocul peisajului în plină schimbare, industria țițeiului și gazelor naturale își asumă o serie de provocări majore legate de gestionarea resurselor umane și de asigurarea continuității forței de muncă calificate. Transformările economice și evoluția radicală a sectorului energetic au provocat o reevaluare profundă a modului în care sectorul se adaptează la noile realități ale pieței și la cerințele tot mai stringente în ceea ce privește durabilitatea și reducerea emisiilor de carbon.

Uniunea Europeană este adesea privită ca un exemplu de cooperare și integrare între statele membre. Dar în umbra acestui ideal se ridică un fenomen îngrijorător: birocrația europeană excesivă și suprareglementarea devin obstacole semnificative pentru ceea ce, paradoxal, doresc să sprijine: pentru dezvoltarea economică, pentru inovație tehnologică, pentru competitivitate în producție și pentru atragerea de volume considerabile de investiții private.

Forumului Economic Mondial (WEF) provoacă din nou. De data aceasta, WEF provoacă lumea să mediteze dar și să acționeze în sensul reconstrucției încrederii la nivel general, global. Chemați “să facă un pas înapoi”, liderii lumii ar trebui -potrivit WEF- să vină cu soluții de restabilirea încrederii la trei niveluri fundamentale: în viitor, în interiorul societăților și între națiuni.

“Republica cetățenilor” cedează pas cu pas locul “republicii fanilor”, spre aceasta din urmă îndreptându-se “en fanfare” societatea românească din ce în ce mai polarizată. Odată cu suprimarea republicii socialiste în urmă cu 34 de ani, România pornea pe drumul unei republici democratice, “a cetățenilor”. Dar clădirea unei democrații funcționale și construcția unei economii de piață liberă s-au dovedit a fi mai dificile și de mai lungă durată decât credeam în zorii acestor transformări. După ce o scurtă durată post-decembristă devenise “țara speranțelor”, România își punea în frunte dezonoranta etichetă a “țării mineriadelor”, apoi îmbrăcase haina “țării tuturor posibilităților”, sporindu-și din nou speranțele cu privire la integrarea ei în clubul “țărilor europene”. Însă, insidios și tenace, un alt proces de transformare pusese stăpânire pe această țară. Poate că fără să vrea neapărat, dar poate pe alocuri chiar plăcându-i, România a devenit “țara păcănelelor” (după cum a definit-o un antreprenor autohton), îndreptându-se în același timp cu pas alert spre o “republică a fanilor”, lăsând în urmă mult râvnita inițial “republică a cetățenilor”.

Țară europeană recunoscută pentru resursele sale energetice considerabile, România sărbătorește cei 105 ani de la Marea Unire, aflându-se în mijlocul unei bătălii diplomatice pe piața energiei din UE. Cu resurse interne de gaze naturale și țiței, cu o infrastructură energetică bine dezvoltată și cu un potențial impresionant pentru energia regenerabilă, diplomația energetică a țării are un set de atuuri remarcabile. Dar are și multe provocări. Să le luăm pe rând.

Cu ochii țintiți pe orizonturile Mării Negre, România trebuie să înceapă o nouă fază a dezvoltării sale economice, urmărind în același timp obiectivele climatice ale Uniunii Europene. În contextul căutării soluțiilor pentru o tranziție durabilă și securitate energetică, rolul țării în cadrul UE capătă o tot mai acută importanță, devenind din ce în ce mai complex pe măsură ce se apropie termenul (2027) la care România va deveni producătorul numărul unu de gaze naturale al Europei. În era în care securitatea energetică devine crucială, România se află în poziția favorabilă de a-și consolida o poziție strategică.

Un influent politician român din Parlamentul European îmi mărturisea recent la Bruxelles, cu ton anecdotic, că nu există politică publică europeană care să nu fie “ambițioasă”. Numai că, adăuga cu tâlc europarlamentarul, “și boul e ambițios”.

Aceste convulsii de natură geopolitică reverberează brutal sectorul energetic, atât în ceea ce privește evoluția prețurilor, cât și securitatea și furnizarea energiei, spune, la Conferința Profit Energy.forum organizată de PROFIT NEWS TV, Daniel Apostol, Director General, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

Tranziția energetică este procesul de trecere de la combustibilii fosili și alte surse de energie cu conținut ridicat de carbon către alternative mai durabile și cu emisii scăzute de carbon. Acest proces este urmare a preocupărilor globale legate de schimbările climatice, de securitatea energetică și de sustenabilitatea mediului. Tot aceste motive stau la baza politicilor publice și măsurilor corporatiste care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, atenuând astfel schimbările climatice și riscurile asociate.

Daniel Apostol a fost numit în funcția de director general al Federației Patronale de Petrol și Gaze, informează FPPG.

Numărul investitorilor de retail pe piața de capital a crescut semnificativ în ultimul an, ajungând la 133.000, cu un portofoliu cumulat de 40 de miliarde de lei. Însă, acest număr e încă semnificativ mai mic comparativ cu cei 15 milioane de români care încă își țin banii în depozite bancare, având un portofoliu cumulat de circa 300 de miliarde de lei.

FFraudele au teren fertil în orice societate, dar mai ales acolo unde oamenii sunt mai creduli, mai lipsiți de educație financiară și unde sărăcia își spune cuvântul, pentru că îi împinge la soluții extreme când au nevoie să-și întregească venituri cu care să reușească să acopere poveri financiare, anumite cheltuieli sau să iasă din unele situații mai dificile din perspectivă economica și financiară, explică, la emisiunea Educație cu Profit de la PROFIT NEWS TV, Daniel Apostol director de comunicare și educație financiară în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Lipsa de educație financiară a românilor se resimte și la nivelul industriei de asigurări. Doar 20% dintre locuințele din România au o poliță de asigurare a locuințelor obligatorie și circa 16-17% au o asigurare facultativă. Astfel că, există mult loc de îmbunătățire a nivelului de educație financiară al românilor, ceea ce va duce, implicit, la creșterea numărului de asigurări.

Doi IT-iști români, cu doctorate obținute la Iași, au relizat o platformă software de resurse umane care ajută firmele să-și păstreze angajații, iar acum au obținut acum o finanțare de capital de risc de 2 milioane de dolari de la investitori străini și români.

România se confruntă cu un grad uriaș de analfabetism funcțional și financiar și, în acest context, eforturile autorităților, inclusv ale presei de specialitate, trebuie îndreptate către sporirea nivelului de educație financiară, lipsa acesteia fiind un impediment în dezvoltarea economică, a declarat Dan Apostol, directorul de comunicare al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) la Maratonul Educației Financiare, organizat de Profit.ro.

Asigurarea Carte Verde este un document adiacent poliței RCA, și are rolul de a te proteja financiar, în cazul în care ești implicat într-un accident auto, dar acoperirea ei depășește granițele țării.

CASCO este asigurarea facultativă care acoperă prejudiciie produse de propriul autovehicul, indiferent de cine e vinovat.

Piața asigurărilor de sănătate din România a atins aproape 500 milioane lei în 2021.