Uniunea Europeană este adesea privită ca un exemplu de cooperare și integrare între statele membre. Dar în umbra acestui ideal se ridică un fenomen îngrijorător: birocrația europeană excesivă și suprareglementarea devin obstacole semnificative pentru ceea ce, paradoxal, doresc să sprijine: pentru dezvoltarea economică, pentru inovație tehnologică, pentru competitivitate în producție și pentru atragerea de volume considerabile de investiții private.
Deși există nevoia de reguli și standarde comune pentru funcționarea unei piețe interne, excesul de birocrație și multitudinea de directive, regulamente și măsuri adesea foarte greu de transpus în practica fiecărui stat membru sufocă inițiativele economice și, în consecință, încetinește progresul. Excesul în reglementare poate avea consecințe grave asupra investițiilor majore și poate împiedica inovația și creșterea economică.
Principalele probleme ale birocrației europene sunt procedurile complicate, adesea opace și lipsa de flexibilitate a regulilor și procedurilor europene. Deși standardizarea și armonizarea regulilor pot facilita comerțul și mobilitatea în cadrul UE, acestea pot totodată limita capacitatea statelor membre de a adapta politici specifice nevoilor și particularităților lor economice. Rigurozitatea excesivă a regulilor poate împiedica inovația și adaptarea la schimbările de mediu și tehnologice. Procedurile de conformitate și de raportare consumă resurse semnificative și îngreunează accesul firmelor la finanțare și piețe. Astfel, birocrația amplifică inegalitățile economice și poate împiedica dezvoltarea durabilă și echilibrată a întregii UE.
Deloc întâmplător aflăm acum că Franța și Germania se revoltă împotriva birocrației din Bruxelles: ministrul francez de Finanțe și cel german al Economiei lucrează deja la un program pentru a elimina multe din reglementările, normele și politicile impuse de birocrația Uniunii Europene, despre care spun că împiedică creșterea economică și frânează dezvoltarea afacerilor în blocul comunitar, care sunt forțate să alerge “într-o cursă economică de 100 de metri cu o ghiulea legată cu un lanț gros de picior”.
Expansiunea economiei europene este încătușată de norme, reguli, directive și reglementări, plus o birocrație excesivă impuse de la Bruxelles, iar acest lucru se resimte și în România. De exemplu, Regulamentul NZIA care va guverna atingerea țintelor de decarbonare ridică semne de întrebare asupra fezabilității și impactului său. Obiectivele nerealiste de creștere a capacității de injecție a CO2 impun costuri financiare semnificative, fără a asigura atingerea obiectivelor stabilite în combaterea schimbărilor climatice, în lipsa unor evaluări clare ale cererii și ofertei de stocare a carbonului, precum și a viabilității economice a proiectelor individuale. Apare astfel riscul iminent ca investițiile (cele presupuse de către UE în planul de decarbonare) vor susține proiecte nefezabile, conducând la blocarea de active și la pierderi financiare pentru companii. Apoi, suprareglementarea impusă de Bruxelles poate afecta investiții prioritare, cum ar fi proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor naturale de la Marea Neagră, un proiect care - prin magnitudinea sa - va contribui la asigurarea securității energetice a întregii UE.
Unul dintre principalele efecte ale suprareglementării hiper-birocratice este creșterea costurilor administrative pentru companii. Procesul de conformitate cu numeroase reglementări impuse de Bruxelles devine copleșitor și costisitor pentru întreprinderi și descurajează investițiile în proiecte noi sau extinderea afacerilor existente.
Investitorii sunt reticenți să-și plaseze capitalul într-un mediu în care regulile și cerințele guvernamentale sunt excesive, împovărătoare, neclare sau se schimbă frecvent. Acest lucru conduce la o stagnare a investițiilor și la lipsa expansiunii economice, adică la exact ceea ce traversează acum Germania, Franța, România și celelalte state membre ale UE.
Este deci nevoie de o reformă amplă a structurii și procesului decizional al UE pentru eliminarea acestui paradox. Simplificarea și transparentizarea procedurilor administrative și reducerea poverii birocratice pentru întreprinderi vor încuraja investițiile și inovația. Viitoarea conducere comunitară (Parlament și Comisie Europeană) ar trebui să gândească o abordare mai flexibilă și adaptabilă în ceea ce privește reglementările, care să permită statelor membre să-și gestioneze propria dezvoltare economică în limitele unor principii și obiective comune.
Daniel Apostol este director general al Federației Patronale de Petrol și Gaze
