Cu ochii țintiți pe orizonturile Mării Negre, România trebuie să înceapă o nouă fază a dezvoltării sale economice, urmărind în același timp obiectivele climatice ale Uniunii Europene. În contextul căutării soluțiilor pentru o tranziție durabilă și securitate energetică, rolul țării în cadrul UE capătă o tot mai acută importanță, devenind din ce în ce mai complex pe măsură ce se apropie termenul (2027) la care România va deveni producătorul numărul unu de gaze naturale al Europei. În era în care securitatea energetică devine crucială, România se află în poziția favorabilă de a-și consolida o poziție strategică.
Iar în această poziție strategică, Marea Neagră atrage atenția ca punct de focalizare. Exploatarea gazelor naturale din adâncurile sale reprezintă cheia pentru reducerea dependenței de importurile de gaz și, mai important, pentru consolidarea securității energetice a țării. Aceasta nu doar reduce vulnerabilitatea la fluctuațiile pieței globale a gazelor naturale, ci și furnizează resurse esențiale pentru o tranziție către surse de energie mai verzi și mai sustenabile, într-un mod echitabil și sustenabil pentru cetățeni, pentru stat și pentru investitorii din producția de energie.
Investițiile majore ale companiilor OMV Petrom și Romgaz, de aproximativ 4 miliarde de euro, în faza de dezvoltare a proiectului Neptun Deep, anunță o producție considerabilă de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaz natural. Această exploatare promite nu doar venituri substanțiale ale statului sub forma impozitelor și redevențelor, ci și oportunitatea de a direcționa aceste fonduri către sectoare cheie ale economiei și societății românești. Succesul în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră nu se rezumă doar la cifrele pe hârtie, ci poate conduce la o creștere semnificativă a activității economice la nivel local, generând locuri de muncă și stimulând industrii conexe, precum construcțiile și serviciile.
Integrarea gazului natural din Marea Neagră în mixul energetic intern reprezintă piatra de temelie a viitorului energetic al țării, esențială pentru diversificare și reziliența națională. Exploatarea acestei resurse deschide uși și spre colaborare regională, consolidând relații transfrontaliere și contribuind la stabilitatea regională.
România nu poate rămâne pasivă în deciziile energetice europene. Având de administrat un sector energetic cu particularități distincte la nivel european, Bucureștiul are datoria să-și facă auzită vocea și să-și apere interesele în cadrul Uniunii Europene. Prin implicarea activă în inițiativele UE, România poate deveni un jucător influent în definirea viitorului energetic european, contribuind la formularea direcțiilor clare în guvernanța energetică comunitară.
Astfel, România, cu geografia sa complexă și istoria sa bogată, se confruntă cu un moment de cotitură. În acest caz, nu este vorba de existența sau suveranitatea țării, ci de viitorul său energetic și economic în cadrul Uniunii Europene. Gazul natural din Marea Neagră nu reprezintă doar o resursă economică pentru România, ci este o piesă centrală în tabloul securității energetice europene în ansamblul său.
Daniel Apostol este director general al Federației Patronale de Petrol și Gaze
