Greva spontană de la Complexul Energetic Oltenia și înrăutățirea vremii din întreaga Europă pot face ca România să ajungă în poziția de a fi tratată cu aceeași monedă cu care statul român a tratat Bulgaria în 2017, când a refuzat să alimenteze de urgență cu electricitate mai multe localități din nordul țării vecine. În pofida faptului că România a ajuns să importe și un maxim de 1.900 MW de energie electrică în ultima lună, în condițiile unei vremi geroase în întreaga Europă, Guvernul nu a redactat nicio hotărâre prin care să precizeze care sunt consumatorii industriali al căror consum ar putea fi limitat în condițiile apariției unei crize de electricitate. Adoptarea unui astfel de act reprezintă un gest preventiv, pentru a nu lăsa consumatorii casnici fără curent. În 2017, de exemplu, deși importul maxim de curent era doar de 350 MW, Guvernul a redactat o astfel de hotărâre.
Greva declanșată vineri la CE Oltenia nu face decât să agraveze considerabil situația Sistemului Energetic Național (SEN). Potrivit CE Oltenia, “începand de la 1 decembrie 2018 până în prezent, CE Oltenia a produs o cantitate de energie electrica de peste 1,5 TWh, atingand cote de piota de pana la cca 30% din Sistemul Electroenergetic National (SEN)”. În absența energiei produse de CE Oltenia, România nu numai că nu ar avea de unde să importe o asemenea cantitate de energie, statele vecine fiind la rândul lor lovite de vremea geroasă, dar nici măcar nu deține o capacitate de import atât de mare.
UPDATE În pofida apelului conducerii Complexului Energetic Oltenia de reluare imediată a activității, nu numai că minerii intrați vineri și sâmbătă în grevă spontană nu și-au încheiat protestele, ci încă o carieră, cea de la Roșița, s-a alăturat grevelor de la Jilț Nord și Jilț Sud. Este vorba de minerii care ar fi trebuit să intre sâmbătă seara în schimbul trei și duminică dimineața în schimbul unu. În plus, potrivit presei locale, greviștii nu sunt de acord să fie reprezentați la discuțiile de luni de la Ministerul Energiei de sindicate, susținând că nu sunt reprezentați de acestea.
Mai jos video Pandurul.ro
Pe 9 ianuarie 2017, ministrul Energiei de la acea vreme, Toma Petcu, declara că Bulgaria a cerut României un ajutor de urgență privind furnizarea de electricitate, însă autoritățile române au decis că nu pot furniza ajutor statului vecin, având în vedere situația din România. ”Bulgaria ne-a solicitat ajutor de urgență pe furnizarea de energie electrică, pentru că are o problemă în sistem. Ținând cont de situația delicată în care se poate afla România, nu ne-am asumat acest lucru și le-am comunicat vecinilor bulgari că nu putem să-I ajutăm”, a precizat Petcu.
Deși pe piețele de gaz și produse petroliere nu sunt deocamdată problemele de pe piața de electricitate, Guvernul a elaborat o hotărâre care stabilește care sunt marii consumatori industriali cărora le va fi întreruptă furnizarea cu gaze în eventualitatea unei crize a gazelor, respectiv o hotărâre privind aprobarea Planului de urgență pentru gestionarea situațiilor de disfuncționalitate majoră în aprovizionarea cu țiței și/sau produse petroliere, a situațiilor de urgență deosebită și a situațiilor de criză locală.
De la începutul anului, România a fost, cu mici excepții, piața europeană spot cu cel mai mare preț la electricitate, acesta atingând în urmă cu două zile cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani: 411 lei/MW (media zilnică) și 611 lei MW (cel mai mare preț pe interval orar).
În ultima săptămână, producția internă nu a mai făcut față consumului, România importând în medie peste 1.000 de MWh în timpul zilei (noaptea exportând, însă la un nivel mult mai redus). De altfel, pe 20 decembrie, la ora 17.47, România importa nu mai puțin de 1.903 MW.
Cu toate impoturile masive din ultima săptămână, Transelectrica este optimistă, estimând că, în ianuarie, România va produce 5.800 GWh și va consuma 5390 GWh, de unde rezultă că, în prima lună a anului, România ar trebui să exporte 410 GWh.
Potrivit datelor Transelectrica, capacitatea netă de transport în luna ianuarie este de 2.200 MW în luna ianuarie și de 2.300 în luna februarie la importuri și de 1550, respectiv 1400 la exporturi.
Cu alte cuvinte, România s-a aflat pe 20 decembrie doar la 300 MW de atingerea capacității nete de import.
Este totuși puțin probabil ca România să ajungă să fie nevoită să importe 2.300 MW, însă, în condițiile în care în 2017 a fost elaborată o hotărâre de guvern la un import de 350 MW, este bizar de ce nu a fost efectuat același lucru în prezent, la importuri de 1.900 MW. Probabil că Guvernul nu vrea să strige foc într-un cinematograf.
Riscul este însă altul. Întreaga Europă este lovită în aceste zile de un curent de aer rece, Bestia Estului, care va conduce la o creștere a cererii și implicit a prețului. În condițiile în care Ungaria este în mod obișnuit importatoare de electricitate, în care Bulgaria, Ungaria și Serbia au propriile probleme, România s-ar putea fi afla în poziția Bulgariei de acum doi ani, când a solicitat importuri de energie electrică din România și a fost refuzată.
Dacă situația autohtonă se menține, cu un nivel al consumului peste cel al producției, iar frigul va face ca și celelalte state din regiune să apeleze la întreaga producție internă, România s-ar putea găsi în situația de a nu avea de unde să importe energie. Iar Bulgaria, precum a făcut România în urmă cu doi ani, îi va refuza probabil cererea de energie, chiar dacă ar putea să o satisfacă, numai ca răzbunare.
Pentru ca, în situație de criză, consumatorii casnici să nu sufere, hotărârea cuprindea și o listă a agenților economici cărora Transelectrica le putea limita alimentarea cu curent electric în cazul apariției unor situații de criză gravă în sistemul energetic național, pentru protejarea consumatorilor casnici. Pe listă se aflau cei mai mari consumatori de energie din economia românească, cum ar fi Donasid, Alro sau ArcelorMittal, mari complexuri de clădiri de birouri, spații industriale și logistice, dar și un imobil comercial din Militari al unei firme falimentare controlate de fostul patron și star de televiziune Dan Diaconescu.
În 2012, în timpul mandatului Guvernului condus de premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, Executivul a luat o măsură similară, prin HG nr. 83/2012 (anexa aici). Proiectul HG-ului a fost pus în dezbatere publică cu trei zile înainte de adoptare pe site-ul Ministerului Economiei (text proiect HG, notă de fundamentare). Spre deosebire de HG-ul adoptat în 2017 de Guvernul Grindeanu, cel din 2012 al Cabinetului MRU nu prevedea trecea pe păcură a centralelor pe gaze și excepta de la limitare sau sistare exportul de energie electrică aferent tranzitelor notificate conform prevederilor legale.
Situația din 2012 a generat și un miniscandal. Astfel, ministrul Economiei de atunci, Lucian Bode, l-a revocat din funcție pe directorul general al Transelectrica, Horia Hăhăianu, la solicitarea premierului Mihai Răzvan Ungureanu, pentru proastă comunicare în privința resurselor de energie disponibile și pentru că dinspre companie au fost lansate declarații contradictorii, care au creat panică. Transelectrica anunțase anterior că "din cauza deficitului de energie electrică" din Sistemul Energetic Național (secete prelungite, temperaturi foarte scăzute, scăderea cotelor în lacurile de acumulare, reducerea stocurilor de cărbune, păcură și gaze naturale), în anumite ore nu sunt resurse pentru acoperirea necesarului de consum și de export, și că nu există rezervele necesare unei funcționări sigure a SEN, astfel că Transelectrica SA este nevoită să aplice reducerea graficelor de export conform procedurii operaționale. Ulterior, compania a revenit și a transmis că SEN funcționează în condiții de siguranță și nu există riscul sistării alimentării cu energie în regim normal a populației.
Și situația din 2017 s-a lăsat cu scântei, PSD înființând o comisie parlamentară de anchetă a activității ANRE, în care s-au făcut acuzații care mai de care mai bizare, de manipulare a pieței energiei fie de către oficiali, fie de către companii. Nici până în ziua de azi, raportul Comisiei conduse de Iulian Iancu n-a fost făcut public.
