Compania consideră că mesajele recente transmise la nivel european confirmă direcția strategică în care România a investit în ultimul deceniu, atât prin retehnologizarea capacităților existente, cât și prin extinderea parcului nuclear.
”Nuclearelectrica este unul dintre motoarele de dezvoltare ale industriei nucleare europene. Am investit în tehnologia SMR, unde avem cel mai matur proiect din Europa, cu un amplasament evaluat independent de AEIA, cu o tehnologie certificată de reglementatorul american NRC și o echipă de profesioniști redutabili implicați într-un proiect cu un potențial enorm. Industria emergentă SMR devine o certitudine”, a declarat Directorul General Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.Comisia Europeană a transmis prin vocea lui Wopke Hoekstra, comisarul UE pentru climă că ”Europa trebuie sa avanseze cu mult mai multa viteză și la o scară mult mai mare în dezvoltarea și implementarea SMR-urilor și să prelungească durata de viață a reactoarelor existente”.
Energia nucleară este parte esențială a soluției energetice la nivel european, iar extinderea capacitatilor nucleare, cu accent pe reactoarele modulare mici (SMR), înseamna pentru statele membre un sistem energetic alimentat de energie ieftină, fiabilă, curată, capabilă să ajute UE sa își reducă dependențele.
”Mesajul Comisiei Europene este unul corect și util, pentru că marchează o realitate pe care noi am mizat încă de acum 10 ani. Retehnologizare pentru creșterea duratei de viață a reactorului 1, construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă și proiectul SMR de la Doicești sunt un mix de proiecte evaluat la aproximativ 20 de miliarde de euro care plasează România într-o zonă de respectare a angajamentelor internaționale, dar și una de leadership într-o industrie emergentă”, a subliniat Cosmin Ghiță.
Comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, declară în același context: “Deși investițiile ne vor impulsiona, strategia noastră privind reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) va stabili direcția. Strategia noastră se bazează pe activitatea Alianței industriale europene pentru SMR, care reunește în prezent aproximativ 400 de membri.
Am stabilit o abordare comună a UE care evită fragmentarea și asigură competitivitatea la nivel mondial. Obiectivul nostru este de a pune în funcțiune primul proiect SMR al Europei până la începutul anilor 2030 și de a deveni lideri în domeniul tehnologiilor avansate de a patra generație.”
România a făcut unele progrese în ultimul an pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili, în principal prin accelerarea implementării proiectelor de energie regenerabilă și îmbunătățirea capacității rețelei naționale, însă investițiile în eficiența energetică și măsurile privind eliminarea subvențiilor pentru cărbune înregistrează progrese limitate, potrivit Comisiei Europene.
Prețurile accesibile la energie rămân o provocare în România, fiind influențate de scumpirile bruște de după 2021, urmate de ani de intervenție a statului în piață, arată Comisia în raportul de țară pentru România din 2026.
“Din noiembrie 2021 până în iunie 2025, guvernul a menținut un plafon al prețurilor la energie electrică și o schemă de compensare, care au protejat gospodăriile de tarifele pieței. Expirarea plafonului în iulie 2025, alături de majorarea TVA la energie electrică de la 19% la 21% și de canicula din vară au condus la facturi mai mult decât duble pentru gospodării”, potrivit raportului.
Prețurile energiei electrice pentru gospodării s-au stabilizat de atunci și rămân sub media UE, în timp ce pentru companii prețurile sunt ușor mai mari decât în 2024.
România a avut al patrulea cel mai ridicat preț mediu din UE la energia electrică vândută pe piața angro în 2025, de 110 euro/MWh - o situație agravată de dependența continuă a țării de energia generată din combustibili fosili, arată Comisia.
Executivul UE notează că sunt planificate unele măsuri pentru a reduce prețurile energiei, cum ar fi accelerarea investițiilor în stocare și rețea pentru a aduce în funcțiune mai multe surse regenerabile de energie.
“Pe termen mediu, finalizarea procesului de eliminare treptată a cărbunelui și înlocuirea acestuia cu capacități de gaze ar ajuta, de asemenea”, conform Comisiei.
Eliminarea treptată a plafoanelor de preț pentru gazele naturale, planificată inițial pentru aprilie 2026, a fost suspendată prin ordonanță de urgență în martie, guvernul prelungind utilizarea plafoanelor pentru gazele vândute gospodăriilor până la 31 martie 2027.
Ca răspuns la conflictul regional din Orientul Mijlociu, România a introdus măsuri ample de intervenție pe piața combustibililor, inclusiv plafoane ale adaosurilor de preț pentru combustibili la media din 2025, restricții la exporturile de petrol și motorină și o reducere de 0,30 lei/litru a accizei la motorină.
De asemenea, guvernul a impus o taxă progresivă de solidaritate asupra veniturilor companiilor petroliere și a extins schemele de sprijin pentru motorină pentru sectoarele transporturilor și agriculturii, inclusiv subvenții pentru operatorii de transport.
Pe viitor, va fi important să se asigure că măsurile de sprijin rămân temporare și specifice, precizează Comisia.
“În 2025, România a luat măsuri importante pentru a sprijini implementarea energiei regenerabile, în conformitate cu recomandările specifice primite în 2025.
A reușit să crească flexibilitatea sistemelor sale energetice, reducând riscul unor creșteri excesive ale prețurilor la energia electrică și a eliminat plafoanele tarifare reglementate pentru energia electrică”, potrivit raportului.
În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește consumul propriu de energie, autonomizarea consumatorilor rămâne limitată
Numărul prosumatorilor este în creștere rapidă. Totuși, nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește participarea persoanelor la comunitățile energetice, notează Comisia.
“România nu are legislație privind partajarea energiei, în pofida eforturilor de modificare a definiției prosumatorilor și de promovare a vânzărilor directe de energie. Deși există inițiative pentru comunitățile energetice, cadrul legal nu este suficient de clar”.
Ponderea combustibililor fosili în consumul total de energie a scăzut, dar dependența structurală persistă
“Mixul energetic al României s-a îmbunătățit, dar combustibilii fosili rămân profund înrădăcinați în sistemul energetic și stabilesc adesea prețul (ridicat) al energiei pe piață”, potrivit raportului.
În 2025, ponderea energiei electrice din combustibili fosili a ajuns la 34,1%, în timp ce ponderea energiei cu emisii reduse de carbon s-a situat la 65,9%, sub media UE de 70%.
“România a făcut progrese în decarbonizarea mixului său energetic prin dezafectarea capacității de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și lignit.
Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a avansa această tranziție, prin continuarea implementării Legii decarbonizării - o piatră de temelie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - pentru a elimina treptat peste 3.870 de megawați de capacitate de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și lignit până în august 2026”, subliniază Comisia.
În ceea ce privește gazele, Comisia notează că România își reduce dependența de combustibilii fosili importați, extinzând în același timp producția internă de gaze.
“Țara, în prezent al doilea mare producător de gaze din UE după Olanda, își propune să devină un exportator net de gaze până în 2030 prin dezvoltarea proiectului de foraj în ape adânci Neptun Deep în Marea Neagră, primele livrări fiind așteptate în 2027”.
S-au înregistrat progrese în extinderea energiei regenerabile, dar provocările rămân
România a făcut pași importanți în extinderea capacității de energie regenerabilă în ultimii ani, impulsionată de finanțarea UE și de un cadru de sprijin îmbunătățit.
Noul mecanism de sprijin, așa-numita schemă de Contracte pentru Diferență (CfD), a înregistrat deja trei runde de licitații de succes, acoperind proiecte eoliene și solare terestre cu o capacitate instalată totală de peste 4,5 GW.
Pentru energia eoliană offshore, România a aprobat Legea energiei eoliene offshore în 2024, stabilind un cadru de reglementare care vizează atingerea unei capacități eoliene offshore de 3 până la 7 GW până în 2032.
“Cu toate acestea, lipsesc normele de implementare. În plus, modificările constante ale cadrului juridic - deși uneori vizează simplificarea - au creat un mediu de reglementare în rapidă schimbare și uneori imprevizibil pentru dezvoltatori”, notează Comisia.
Menținerea concentrării este esențială pentru accelerarea acordării de permise pentru energia eoliană offshore, astfel încât să se valorifice potențialul semnificativ din Marea Neagră, iar schema CfD ar trebui utilizată pe deplin prin lansarea de noi licitații pentru a aduce online mai multe surse regenerabile de energie.
În paralel cu implementarea accelerată a noilor capacități regenerabile, infrastructura și stabilitatea rețelei necesită o atenție sporită
România a luat unele măsuri pentru a promova extinderea rețelei și a stocării energiei electrice, în special stocarea în baterii, dar implementarea este lentă.
“Capacitatea de stocare a energiei electrice a României raportată în Planul Național pentru Energie și Climă final este de doar 16,2 MW. În plus, răspunsul la cerere (DSR) și alte resurse energetice distribuite sunt încă împiedicate de barierele din piață și de un cadru juridic insufficient”, potrivit raportului.
Deși România este pe traiectoria bună pentru a-și atinge obiectivul de interconectare de 15% pentru 2030, capacitatea sa este încă insuficientă
România are în prezent 4.000 MW de capacitate de interconectare transfrontalieră, cu planuri de dublare a acesteia la 7.000-8.000 MW până în 2030.
“Progresele sunt în curs de desfășurare, deși o accelerare suplimentară ar sprijini o integrare mai profundă a pieței regionale.
În ceea ce privește transportul, Transelectrica, operatorul național al sistemului de transport, a promovat ideea clasificării anumitor proiecte drept proiecte de importanță națională, permițând o aprobare mai rapidă a autorizațiilor și o procesare administrativă”, conform Comisiei, care notează că există posibilitatea unei coordonări suplimentare cu țările vecine (Bulgaria, Ungaria, Moldova și Ucraina), pentru a spori și mai mult integrarea pieței în regiune
