România a încheiat pe final de 2024 un acord cu CE pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în șapte ani. În 2024, însă, deficitul a depășit semnificativ ținta agreată și s-a situat la 9,3% din PIB (ESA, standardul UE), cel mai ridicat nivel din UE. În 2025, cu măsuri ample de ajustare, creșteri de taxe în principal, dar și reduceri de cheltuieli, Guvernul a revenit în traiectoria asumată cu CE și a închis anul cu un deficit de 7,9% din PIB. Pentru anul 2026, deficitul este estimat la 6% din PIB (pe standard național, cash, la 6,2% din PIB, în timp ce anul următor ar trebui să coboare la 5%.
Pentru a putea să reducă deficitul în șapte ani în loc de patru, România s-a angajat în planul fiscal și la un set de reforme și investiții, unele prinse și în PNRR.
"Având în vedere informațiile furnizate de România în raportul său anual de progres, Comisia constată că implementarea etapelor cheie ale acestor reforme și investiții, care trebuiau efectuate până la 30 aprilie 2026, pare a fi, în general, pe drumul cel bun. Lucrările pregătitoare privind reforma sistemului de remunerare a sectorului public sunt în curs de desfășurare la nivel tehnic, iar o nouă lege este așteptată să fie adoptată în cursul verii anului 2026. Trebuie luate măsuri suplimentare în domeniul administrării fiscale, în special în vederea reducerii decalajului foarte ridicat de conformare la TVA al României. De asemenea, se lucreaază la reforma impozitării proprietăților, inclusiv dezvoltarea sistemului informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, operaționalizarea structurii specializate pentru monitorizarea sistemelor de cheltuieli publice și reforma finanțării întreprinderilor. Comisia consideră că, per total, România și-a respectat angajamentele într-un mod satisfăcător", arată Comisia.
Executivul UE recomandă un control mai bun al investițiilor publice, care să reducă risipa, dar și colectare mai bună de către ANAF.
"Consolidarea procedurilor bugetare care să conducă la un control mai bun al investițiilor publice ar fi extrem de benefică pentru controlul deficitului fiscal din România. În ultimii ani, a existat o tendință de cheltuieli excesive în comparație cu planurile bugetare, din cauza lipsei de coordonare între ministerele de resort responsabile de investiții și Ministerul Finanțelor. Un document de planificare a investițiilor, care să reflecte toate angajamentele de investiții pe termen mediu, inclusiv cerințele de capital pe durata ciclului de viață, ar aduce claritate cu privire la cerințele de finanțare și disponibilitatea acestora dincolo de anul bugetar anual. În plus, lipsesc mecanisme care să sprijine disponibilitatea finanțării dincolo de anul bugetar anual și restricțiile privind redirecționarea fondurilor către alte scopuri. Această situație generală contribuie la deficite fiscale anuale mai mari decât se aștepta. De asemenea, ar trebui să se crească colectarea impozitelor, în special prin reducerea deficitului de încasare la TVA și a impozitului pe profit (CIT), care în prezent se situează la 30% și, respectiv, 44%, cele mai mari valori din UE. Pe termen mediu și în conformitate cu sustenabilitatea fiscală, ar fi oportun să se ia în considerare o reducere a penei fiscale aferente muncii pentru persoanele cu venituri mici, care se confruntă în prezent cu o povară relativ mare", potrivit Comisiei.
Ca parte a evaluărilor din cadrul semestrului european, Comisia a decis că procedura de deficit excesiv în cazul României să nu avanseze, având în vedere că a respectat angajamentele asumate.
"În cazul statelor membre aflate în prezent în procedura de deficit excesiv (excessive deficit procedure - EDP), Comisia a evaluat măsurile luate ca răspuns la recomandările Consiliului. Pentru Malta, Comisia a recomandat Consiliului să abroge procedura, deoarece deficitul a fost adus sub 3% din PIB în 2025 și se preconizează că va rămâne sub acest prag în 2026 și 2027. Pentru celelalte state membre aflate în procedură (Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovacia și Finlanda), având în vedere flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională, acolo unde este relevant, Comisia a evaluat, de asemenea, că s-au luat măsuri eficiente în această etapă. Prin urmare, EDP este pusă în așteptare", potrivit Comisiei Europene.
Semestrul european este un exercițiu anual care coordonează politicile economice și sociale ale UE. Pe baza analizei efectuate anual de Comisie, fiecare stat membru primește un set de recomandări specifice fiecărei țări (RST), în cazul în care sunt necesare acțiuni politice. România ar trebui să ia măsuri în următoarele domenii în 2026 și 2027:
Macro-fiscal și financiar
- Cadrul bugetar și guvernanța fiscală
- Administrarea fiscală, evaziunea fiscală și evitarea plății impozitelor
Competitivitate și mediu de afaceri
- Știință și ecosisteme inovatoare
- Inovație, startup-uri și scalări
- Calitatea procesului de legiferare și reducerea sarcinii administrative
- Administrația publică națională
- Digitalizarea administrației publice și a serviciilor publice
- Mediul de afaceri (inclusiv politici pentru IMM-uri și plăți întârziate)
- Întreprinderi de stat
- Achiziții publice și concesiuni
Energie, transport și mediu
- Energie regenerabilă și stocare
- Infrastructură (transfrontalieră) și funcționare a pieței
- Decarbonizarea încălzirii
- Eficiență energetică
- Transport
Competențe, locuri de muncă de calitate și echitate socială
- Competențe pentru piața muncii, educație și formare profesională și învățare pentru adulți
- Competențe de bază, educație și educație timpurie
- Politici active ale pieței muncii, funcționarea pieței muncii, salarii și stabilirea salariilor
- Nediscriminare și egalitate de șanse
- Sisteme de pensii, îmbătrânire activă și reînnoire generațională
- Sărăcie, incluziune socială și protecție socială
- Asistență medicală
- Îngrijire pe termen lung
Coeziune teritorială
- Disparități regionale, dezvoltare rurală și comunități costiere
- Guvernanță și administrație subnațională
Securitate
- Cheltuieli de apărare
Recent, în luna mai, Comisia Europeană a înrăutățit estimările privind creșterea economiei României în 2026, în contextul în care eforturile de consolidare fiscală și inflația ridicată frânează puternic consumul. Economia României este preconizată să crească marginal, cu doar 0,1% în acest an, comparativ cu un avans de 1,1% anticipat în toamnă, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB. Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.
