Consiliul de Administrație al Companiei Naționale a Uraniului (CNU), controlată integral de statul român, prin Ministerul Energiei, l-a înlocuit din funcție pe 22 mai pe directorul general Romeo Urjan, numit în noiembrie anul trecut, mandatul acestuia la conducerea CNU urmând să expire a doua zi, pe 23 mai.
În locul său a fost numit director general Cristian Deleanu, care ocupa până atunci funcția de șef al Departamentului Tehnic al CNU, desfășurându-și activitatea la sucursala Suceava a societății, în cadrul căreia funcționează minele de uraniu Crucea și Botușana. Deleanu a fost numit pe perioadă determinată, de o lună, cu posibilitate de prelungire prin act adițional la contractul de mandat, dar nu mai mult de 4 luni cumulat.
În urma negocierilor dintre Deleanu și CA-ul companiei, remunerația brută lunară a noului director general a fost stabilită la 16.895 lei, reprezentând de 5 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut din ramura în care își desfășoară activitatea CNU.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Fostul director general Urjan fusese anterior numirii, din 2015, director al direcției tehnice și securitate nucleară în cadrul Nuclearelectrica. Între 2006 și 2015, Romeo Urjan a lucrat în Canada, ocupând mai multe funcții de conducere în cadrul companiei energetice Ontario Power Generation.
Potrivit publicației Monitorul de Suceava, minele de uraniu Crucea și Botușana s-au confruntat recent cu o situație critică, fiind amenințate cu întreruperea alimentării cu electricitate de către furnizorul lor de energie, din cauza restațelor la plată acumulate. CNU a plătit factura de curent pe aprilie pe 12 iulie, astfel că alimentarea a fost menținută. În primul semestru al anului, sucursala Suceava a CNU a acumulat datorii la furnizorul de electricitate în sumă totală de 350.000 lei.
Întreruperea alimentării cu energie electrică ar fi avut drept consecințe oprirea evacuării și pompării apei de mină și neasigurarea aerajului în subteran, activități care trebuie realizate permanent, în lipsa lor exploatarea neputând avea loc.
CNU a suferit pierderi de 91,7 milioane lei anul trecut, iar proiectul de buget al companiei pe 2017 prevede adâncirea acestora la aproape 94 milioane lei, în condițiile în care se estimează că veniturile vor rămâne la un nivel similar cu cel consemnat în 2016. În 2015, CNU a avut pierderi de 143,4 milioane lei la o cifră de afaceri de 149,3 milioane lei.
În mai, Guvernul a decis că CNU va beneficia, cu autorizarea Comisiei Europeane, de un ajutor de stat de restructurare în valoare de 440,8 milioane de lei, dar în care intră și ajutorul de salvare, acordat deja, în sumă de 62 milioane lei. Ajutorul va fi acordat pentru implementarea unui plan de restructurare pe cinci ani.
Costurile acestuia sunt estimate la aproximativ 941 de milioane de lei, din care 440,8 milioane reprezintă ajutorul de restructurare. Instrumentele de acordare a ajutorului de stat vor fi, pe lângă ajutorul de stat de salvare acordat deja, subvenționarea costurilor de producție și a celor investiționale prevăzute de planul de restructurare, conversia în acțiuni deținute de statul român a unor creanțe bugetare și scutirea de la plata unor datorii către stat.
CNU a terminat primul semestru din 2016 cu o cifră de afaceri de 5,44 milioane lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului precedent (50,53 milioane lei), după ce a pierdut, în decembrie 2015, contractul de furnizare de pulbere de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavodă, care a preferat să cumpere mai ieftin de la o companie canadiană.
CNU a fost nevoită să scumpească masiv prețul în urma unei decizii în acest sens a Curții de Conturi. Într-un control derulat în 2012, Curtea de Conturi a constatat că CNU a constituit și virat eronat la bugetul de stat obligațiile aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu transmise fără plată din domeniul privat al statului în patrimoniul companiei, respectiv la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune, fapt ce a condus la diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 51,263 milioane lei. Curtea de Conturi a dispus plata diferenței de către CNU.
Compania a contestat decizia Curții în justiție. În noiembrie 2015, CNU a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție. Urmare a acestei decizii, CNU a fost nevoită să recalculeze prețul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu livrate Nuclearelectrica, astfel încât acesta să acopere atât obligația bugetară, conform modului de calcul reglementat, cât și costurile de obținere a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu din prelucrarea concentratelor de U3O8. Potrivit Nuclearelectrica, acest lucru a însemnat o majorare cu 76% a prețului de livrare.
