Gigantul petrolier american ExxonMobil, partenerul OMV Petrom la concesiunea offshore de gaze natuale Neptun Deep din sectorul românesc al Mării Negre, a fost amendat cu 2 milioane dolari de către Trezoreria Statelor Unite pentru încălcarea în 2014, în mandatul de CEO al actualului secretar de stat american Rex Tillerson, a sancțiunilor dictate de SUA împotriva Rusiei după anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea de la Ucraina.
Încălcarea s-ar fi produs, potrivit Trezoreriei, prin faptul că mai mulți manageri de top ai Exxon și-au pus semnătura atunci pe o serie de contracte vizând proiecte comune de exploatare de zăcăminte de țiței și gaze în Rusia cu compania petrolieră rusă de stat Rosneft alături de cea a șefului Rosneft, Igor Sechin, apropiat al președintelui Vladimir Putin și vizat direct și explicit de sancțiunile americane, ca oficial al statului rus care a contribuit la criza ucraineană.
Trezoreria de la Washington acuză ExxonMobil de "nesocotirea nesăbuită" a sancțiunilor anti-Rusia dictate de statul american în 2014. Acestea au constat, printre altele, în stabilirea unei "liste negre" de oficiali ruși, despre care SUA considera că au aprobat sau au contribuit la acțiunea de anexare a Crimeei. Cetățenilor americani le sunt interzise relațiile de afaceri și orice fel de tranzacții cu persoanele de pe această listă.
Instituția justifică amenda aplicată Exxon într-un document care se întinde pe 3 pagini. În replică, gigantul petrolier a contestat decizia Trezoreriei în justiție, argumentând că administrația Trump, în care CEO-ul Exxon de la data faptelor vizate, Rex Tillerson, este secretar de stat, reinterpretează retroactiv sancțiunile împotriva Rusiei stabilite de regimul Obama, în mod "ilegal" și "capricios".
"Acțiunea în instanță și declarația neobișnuit de detaliată a Trezoreriei cu privire la conduita Exxon reprezintă o confruntare cu totul neobișnuită între o companie petrolieră americană majoră și Guvernul SUA, cu atât mai ieșită din comun cu cât fostul director general al ExxonMobil face parte acum din administrația Trump. Exxon a dat Guvernul în judecată în pofida faptului că amenda, dictată de Trezorerie la nivelul maxim permis de legislație, ar avea un impact minor asupra companiei, al cărei profit s-a ridicat la 7,84 miliarde dolari anul trecut", comentează Reuters.
Amenda a fost dictată după ce administrația de la Washington a analizat deal-urile semnate de Exxon cu Rosneft, cel mai mare producător de țiței al Rusiei, la câteva săptămâni după ce Casa Albă impusese sancțiuni împotriva Moscovei după anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia. În mai 2014, executivi de top ai Exxon și-au pus semnăturile alături de cea a lui Igor Sechin pe 8 documente cu valoare legală, potrivit Trezoreriei SUA. Sechin fusese inclus pe lista neagră a oficialilor ruși în aprilie anul acela, motivația fiind că acesta manifestase "loialitate totală" față de președintele Rusiei Vladimir Putin.
Contractele au fost semnate după ce, în 2012 și 2013, ExxonMobil și Rosneft au semnat acorduri privind explorarea și explorarea de zăcăminte offshore de țiței și gaze din apele teritoriale ruse din Arctica, dar și din Marea Neagră, acorduri care includ înțelegeri privind schimburi de tehnologie și know-how. În aprilie anul acesta, presa americană a scris că Exxon încearcă din 2014 să obțină de la autoritățile de la Washington o excepție de la regimul sancțiunilor anti-Rusia pentru a colabora cu Rosneft la proiectul din Marea Neagră. Acesta se află în apropiere de Crimea, însă nu în zona maritimă aflată în dispută între Rusia și Ucraina.
Sancțiunile interzic cetățenilor americani și oricăror persoane aflate în Statele Unite să intre în tranzacții cu cei de pe lista neagră. Compania Rosneft însăși face obiectul unor sancțiuni cu arie de aplicare mai limitată, care le permite americanilor să intre în relație cu aceasta în cadrul anumitor tipuri de tranzacții.
Exxon susține însă că amenda este "fundamental nedreaptă" și a contestat decizia Trezoreriei la un tribunal din Texas, unde se află sediul central al companiei, cerând anularea amenzii. În contestația sa, ExxonMobil arată că Igor Sechin era subiect al sancțiunilor americane doar în calitatea sa de persoană individuală și că îndrumările legale emise de administrația Obama la acea dată au clarificat faptul că sancțiunile vizează doar activele și averile personale ale celor sancționați, subliniind totodată că aceste sancțiuni nu interziceau derularea de relații de afaceri cu companii conduse de persoane de pe lista neagră.
Rex Tillerson a părăsit ExxonMobil la finalul anului trecut după 10 ani în care a condus compania ca CEO, pentru a deveni secretar de stat în Administrația Trump. Printre atribuțiile Departamentului de Stat pe care îl conduce se numără și participarea la luarea deciziilor cu privire la impunerea de sancțiuni economice internaționale. Departamentul de Stat nu a comentat amenda dictată de Trezorerie, iar un purtător de cuvânt al acesteia a spus că speța nu a fost discutată cu secretarul de stat Tillerson, precizează Reuters.
În ianuarie 2017, Tillerson a declarat că se autorecuză pe timp de un an din orice chestiune care ar implica Exxon, pentru a evita suspiciunile de conflict de interese, și că nu va participa la luarea de decizii privind compania decât dacă va fi autorizat în mod expres în acest sens. Suspiciunile Trezoreriei cu privire la relațiile dintre Exxon și Rosneft au început chiar din 2014, din mandatul președintelui Obama, când instituția de stat a emis o citație pe acest subiect la adresa companiei petroliere americane.
"Exxon a respectat întrutotul îndrumările emise de președintele Obama, potrivit cărora regimul sancțiunilor permitea derularea relațiilor de afaceri curente cu Rosneft în sectorul de țiței și gaze. Trezoreria încearcă acum să aplice retroactiv o nouă interpretare a ordinului executiv din 2014 privind sancțiunile, care contrazice îndrumările anterioare", a declarat purtătorul de cuvânt al ExxonMobil, Alan Jeffers, citat de Reuters.
Acesta a mai menționat și declarațiile din 2014 ale unui reprezentant al Trezoreriei cu privire la situația de atunci a CEO-ului BP Plc, Bob Dudley, care era și membru al Consiliului de Administrație al Rosneft. Atunci, Trezoreria a arătat, potrivit Exxon, că Dudley va putea participa în continuare la ședințele CA-ului cu condiția ca la acestea să se discute doar aspecte legate de activitatea de business a companiei ruse.
În replică, Trezoreria susține acum că pe site-ul său web se aflau la acea dată îndrumări legate de regimul sancțiunilor anti-Rusia în care se preciza că americanii nu trebuie să participe la contracte semnate de persoane aflate pe lista neagră, cum ar fi Sechin, și că ExxonMobil a cauzat "prejudicii semnificative" sancțiunilor SUA la adresa Rusiei intrând în deal-uri cu șeful Rosneft.
Situația prezintă o anumită doză de absurd. "Dat fiind că americanilor nu le este interzis să facă business cu Rosneft ca atare, ExxonMobil nu s-ar mai fi confruntat cu nici o problemă legală dacă contractele respective ar fi fost semnate din partea Rosneft de alt director decât Igor Sechin, adică de o persoană neaflată pe lista neagră cu oficiali ruși a SUA. Nu era nici o problemă dacă semna altcineva, cu Sechin de față. Problema e că a semnat Sechin însuși", explică David Mortlock, fost responsabil cu sancțiunile internaționale la Casa Albă și la Departamentul de Stat în regimul Obama, acum avocat.
ExxonMobil a arătat că o astfel de abordare ar fi încălcat practicile uzuale de business. "Nu te apuci să ceri partenerului de afaceri să pună pe altcineva să semneze în locul CEO-ului", a arătat purtătorul de cuvânt al companiei americane.
Pe de altă parte, ExxonMobil s-a opus de-a lungul timpului în mod repetat instituirii de sancțiuni împotriva Rusiei, argumentând că acestea subminează interesele americane de business și, mai mult, sunt în avantajul competitorilor europeni. În 2014, Rex Tillerson a declarat că Exxon nu sprijină sancțiunile pentru că acestea nu sunt eficiente "decât dacă sunt foarte bine implementate".
Subiectul sancțiunilor anti-Rusia a fost unul controversat la audierile din Congres din ianuarie pentru confirmarea lui Tillerson în postul de secretar de stat. La acel moment, congresmeni din ambele partide, Republican și Democrat, s-au arătat preocupați de riscul ca Tillerson, ai cărui asociați sunt investigați pentru legăturile lor cu Rusia, se va folosi de noua sa poziție de înalt oficial al statului american pentru a încerca să ridice rapid sancțiunile.
"Când sunt impuse sancțiuni, el afectează prin definiție interesele de business ale SUA", a spus Tillerson la audieri, adăugând că ExxonMobil nu a făcut niciodată lobby direct împotriva acestora. Cea din urmă afirmație a fost contestată imediat de congresmeni, care l-au contrazis pe Tillerson citând chiar documente oficiale depuse de companie cu privire la activitățile sale de lobby.
ExxonMobil și OMV Petrom au anunțat în 2012 descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de mare adâncime a blocului Neptun din zona românească a Mării Negre. Potrivit informațiilor inițiale, rezervele de gaze din acel perimetru au fost estimate între 42 de miliarde și 84 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Analiza viabilității comerciale a zăcămintelor românești din Marea Neagră este în plină desfășurare, decizia finală de investire ar putea fi luată în 2018, iar producția propriu-zisă ar putea începe în deceniul următor. Americanii au lansat deja licitații și consultări de piață pentru achiziționarea de echipamente și servicii necesare proiectului.
