Supraaciza de 7 eurocenți la litrul de benzină sau motorină a produs pentru stat, în cei aproape trei ani în care a fost aplicată, 8,46 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro), potrivit unui document redactat recent și prezentat acum de Profit.ro. Supraacciza a fost eliminată la sfârșitul anului trecut.
„Încasările aferente măsurii de majorare a nivelului accizei cu 7 eurocenți introdusă la benzină și motorină, pentru perioada 1 aprilie 2014 – 31 decembrie 2016, au fost de 8,46 miliarde de lei, din care 6,91 miliarde lei încasări din accize și 1,55 miliarde lei încasări din TVA(aferent supraaccizei, n.r.)”, arată documentul.
În 2014, an în care taxa s-a aplicat doar 8 luni din an, statul a obținut 2,22 miliarde lei, în timp ce în 2015 totalul a urcat la 3 miliarde de lei, iar anul trecut a ajuns la 3,26 miliarde de lei.
Supraacciza a fost introdusă în 2014 de Guvern, condus la momentul respectiv de Victor Ponta, ca urmare a discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional. Rolul acesteia era să aducă bani suplimentari la bugetul statului.
CITEȘTE ȘI Fiscul a controlat benzinăriile - amenzi de 3,3 milioane lei și confiscări de peste 11.000 de litri de benzină, motorină și GPLTaxa suplimentară pe combustibil a avut scopul declarat de a finanța proiecte de infrastructură rutieră, însă banii colectați au ajuns ulterior în bugetul statului și au compensat efectul unor decizii de reducere a unor taxe și contribuții, cum ar fi CAS.
Supraacciza ar fi trebuit eliminată din ianuarie 2016, dar decizia a fost amânată cu un an.
De altfel, deși eliminarea a fost anunțată încă de anul trecut, liderul PSD, Liviu Dragnea, a cerut în decembrie premierului de la acel moment, Dacian Cioloș, să amâne mai multe măsuri care aveau ca termen de intrare în vigoare 1 ianuarie. Cele trei măsuri au fost reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și a supraaccizei de 7 eurocenți.
Cererea PSD a venit în contextul în care programul de guvernare al PSD includea un număr mare de măsuri de relaxare fiscală și de majorare a unor cheltuieli importante, existând temeri în rândul economiștilor că România va depăți limita de deficit bugetar de 3%.
Guvernul Cioloș a refuzat cererea, iar odată intrată în vigoare decizia de eliminare de la 1 ianuarie 2017, noul guvern, condus de PSD, nu a mai revenit asupra deciziei.