Potrivit unei analize realizată de CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, 42% din totalul companiilor de impact sunt companii restructurabile sau în insolvență iminentă, ceea ce arată pe de-o parte că antreprenorii români sunt rezistenți în fața dificultăților, însă, pe de altă parte, acest procent arată cât de puține schimbări fac aceștia pentru a ieși din acea zonă dificilă.
„Putem să vedem și faptul că multianual ele rămân în aceeași situație, ceea ce se poate interpreta în două feluri, cât de rezistenți sunt antreprenorii români sau cat de puține schimbări fac. Vorbim pe un segment de companii care între 2019 și 2021 se aflau într-o astfel de situație precară și nu au evoluat în sensul îmbunătățirii. Au crescut cifra de afaceri, vânzările, au depus eforturi suplimentare, dar ce a crescut într-un ritm mai accelerat a fost volumul total al datoriilor”, spune, la emisiunea Educație cu Profit de la PROFIT NEWS TV, Paul Dieter Cârlănaru, CEO CITR.
Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în anul 2022, o creștere de 10% față de anul 2021 (6.144). Dintre acestea, 67 sunt companii de impact, care cumulează peste 5.500 de angajați, înregistrează active în valoare de peste 1,5 miliarde lei și datorii la bugetul statului de peste 170 milioane lei, mai arată analiza CITR.
„E îngrijorător și nu. Trebuie să vedem foarte contextual lucrurile. Atunci când vorbim de indicatori în ceea ce privește echilibrul în care se află companiile, România este o economie încă într-o fază de relansare. de fragilitate mai mare.
Și atunci, ce ne bucură pe de-o parte este faptul că vedem o reziliență foarte mare și o capacitate a acestor antreprenori de a rezista în niște situații care în economiile dezvoltate ar fi văzute ca fiind foarte dificile, precare sau instabile și în față cărora totuși companiile locale supraviețuiesc.
Partea bună e că vedem și am văzut și în timpul pandemiei o reziliență extraordinar de mare și o capacitate a antreprenorului român de a înfrunta aceste dificultăți rămânând în picioare. Partea proastă este că există o fragilitate mare a acestor afaceri și vedem și o rezistență a acestor antreprenori în față schimbărilor profunde. Să faci același lucru an de an și să te aștepți ca rezultatele să se schimbe e destul de riscant”, spune acesta.
El adaugă că există totuși semnale de alarmă la care, dacă antreprenorii sunt atenți, pot accesa din timp măsuri de restructurare pentru a ieși din dificultate. În primul rând este necesară schimbare perspectivei asupra companiei.
„Antreprenorii ar trebui să se uite la companie din interior spre exterior. Tindem să vorbim foarte mult de factori externi, dar toată discuția ar trebui să pornească de la fundamentele companiei. Indiferent de faptul că ești pe un cash flow pozitiv, ar trebui să te uiți la cum arată profitabilitatea businessului, bugetul de venituri și cheltuieli, cum arată businessul excluzând toate roțile ajutătoare care s-au introdus în timpul pandemiei sau în timpul altor perioade cu dificultăți financiare”, explică CEO-ul CITR, care recomandă antreprenorilor să învețe să se disocieze de afacerea lor și să o privească mult mai obiectiv.
„Deciziile pot fi subiective și tindem să vedem doar lucrurile bune acolo unde sunt și să minimizăm efectele negative. Trebuie să gândim în marjă un pic mai larg, să luăm riscul în considerare atunci când construim un plan de afaceri, nu doar să-l lăsăm să ne surprindă. O marjă mai mare de eroare în ce ne propunem să facem cred că este iarăși un lucru esențial”, completează el.
Paul Dieter Cârlănaru atrage atenția că dacă problemele companiilor aflate în dificultate sunt adresate târziu, atunci și mecanismul și tratamentul va fi unul „foarte invaziv și abrupt”.
Începând cu anul trecut, pentru stimularea activităților economice ale companiilor, România s-a aliniat trendurilor europene și a implementat Directiva în domeniul prevenției și restructurării UE 2019/1023 în legislația națională. Mai exact, este vorba despre acordul de restructurare și concordatul preventiv, în care antreprenorii au libertate de negociere cu creditorii și de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor pot beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la aceste mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.
„Aceste mecanisme simplifică ceea ce până acum puteam face doar în insolvență, adică să reducem datorii, să le renegociem la nivel general, să tratăm datorii pe pachete cu un scop comun, să dam posibilitatea companiei să ajungă la o competitivitate și o performanță financiara reală, care să-i dea capacitatea să-și plătească datoriile respective, pentru că, odată ce ai un grad de îndatorare foarte mare, doar costul acelui grad de îndatorare devine atât de mare încât e foarte greu să ieși de acolo.
Asta înseamnă că trebuie să adresăm problemele mai repede, adică unde identificăm dezechilibru potențial, nu actual, să începem deja să accesăm aceste măsuri, care sunt menite să aducă la aceeași masă creditorii companiei și partenerii, astfel încât să se identifice o soluție comună care să dea businessului posibilitatea să se redreseze și, în același timp, să aibă o soluție coerentă și comună în ceea ce privește modul în care-și achită datoriile”, precizează acesta.
De altfel, în ultimele șase luni, companiile au accesat mai multe proceduri preventive decât în ultimul deceniu.
