Creditul neguvernamental a crescut cu 0,7% în mai față de aprilie, dinamică generată mai ales de deprecierea leului (ceea ce a mărit stocul de împrumuturi în valută exprimat în monedă națională). Dinamica anuală a continuat însă să scadă, inclusiv în termeni reali. Masa monetară a crescut pentru a patra lună la rând și chiar a accelerat la cel mai ridicat ritm din ultimul an, pe fondul creșterii depozitelor la termen.
Populația și firmele aveau credite de 372,4 miliarde de lei de la bănci la finele lunii mai, în creștere cu 0,7% față de aprilie și cu 7,9% față de mai 2022.
Dinamica lunară s-a îmbunătățit în aprilie, dar acest lucru se datorează, în mare măsură, faptului că leul s-a depreciat ușor față de principalele valute – stocul creditelor în valută (care reprezintă circa o treime din creditul total) a crescut cu 1,4% exprimat în lei la echivalentul a 120,8 miliarde de lei, dar doar cu 0,7% exprimat în valută.
Față de anul trecut, creditul în valută a crescut cu 28,2%, fiind preferat de firme ca urmare a costurilor mai mici cu dobânzile.
Creditul în lei, care suferă de pe urma dobânzilor ridicate ce au comprimat cererea eligibilă, a crescut cu 0,3% față de aprilie la 251,6 miliarde de lei și cu doar 0,2% față de anul anterior. Se observă o ușoară revenire pentru împrumuturile în lei acordate populației (+0,6%), care însă rămân cu mult sub creșterile înregistrate înainte de majorarea dobânzilor.
Dinamica anuală a creditului neguvernamental a continuat să încetinească față de lunile anterioare (8,8% în aprilie, 10,2% în martie șamd) și este la mai puțin de jumătate decât cea din urmă cu un an. Ajustat cu inflația, creditul a scăzut față de anul trecut cu 2,5% (față de -2,1% în aprilie ), asta deși rata inflației s-a diminuat în mai față de aprilie cu 0,6 pp la 10,6%. Inflația lunară continuă să fie ridicată, astfel că față de aprilie creditarea a stagnat în termeni reali.
Între primăvara lui 2020 și toamna lui 2022, înainte ca majorările de dobânzi la lei să aibă un impact major, creditul privat a crescut cu aproape 100 de miliarde de lei, cea mai rapidă creștere de după criza financiară.
Puseul inflaționist pare că nu se dă dus, dacă ne uităm la evoluția masei monetare. Masa monetară intermediară (M2) și-a accelerat creșterea anuală la 9,7% în mai față de aprilie (când era la 8,6%), cel mai ridicat ritm de după mai 2022, și se apropie din nou de dinamicile de două cifre din perioada 2020-2022. Pe de altă parte, creșterea masei monetare vine exclusiv din creșterea depozitelor cu durata inițială de până la doi ani inclusiv, care au accelerat cu 48% față de anul precedent la 243,3 miliarde de lei, în timp ce depozitele overnight și-au continuat scăderea cu 10% în termeni anuali la 275,9 miliarde de lei, și numerarul s-a redus cu 6% la 105,7 miliarde de lei.
Evoluția din ultimele luni arată că populația și firmele și-au mutat disponibilitățile din cash și depozite la vedere în depozite la termen pentru a se proteja, pe de o parte, de inflația ridicată (în condițiile în care băncile au început să ofere și ceva dobânzi, chiar dacă insuficiente), dar ar putea fi și o posibilă creștere a economisirii, ceea ce înseamnă o temperare a consumului și o presiune mai mică pe prețuri din partea cerererii.
Sincronizarea dinamicii M2 cu cea a creditării era mai puternică până în 2013 – în ultimul deceniu pare să existe o întârziere de câteva luni între creșterea/scăderea M2 și cea a creditării, după cum se poate observa și din graficul atașat.
Depozitele rezidenților au crescut luna trecută cu 1,3% la 534 de miliarde de lei, în timp ce dinamica anuală a urcat la 11%. Depozitele în lei au urcat cu 1,7% față de aprilie la 363,7 miliarde de lei (și cu peste 20% față de anul trecut), în timp ce cele în valută s-au majorat cu 0,4%, dar doar dintr-un efect de curs, până la 170,3 miliarde de lei echivalent – față de anul trecut au scăzut cu 5,2%, în condițiile în care populația și firmele nu au mai căutat valuta după panica inițială de la invadarea Ucrainei de către Rusia.
