Premierul desemnat Marcel Ciolacu vrea să aducă inflația la 8% până la finalul acestui an și propune în acest sens reducerea ”practicilor speculative”. ”Ținta” de inflație a lui Marcel Ciolacu este peste prognoza BNR. Totodată, liderul PSD susține, în discursul de premier desemnat, că are un program prin care vizează stoparea creșterilor de prețuri la alimentele de bază și ”reducerea practicilor speculative”. Dacă despre sectorul alimentar există noțiuni vagi în programul de guvernare care pe termen lung ar putea duce la creșterea ofertei, despre speculă și speculanți nu se vorbește nimic.
”Trebuie să ducem inflația la sub 8% până la final de an”, spune Marcel Ciolacu. Obiectivul de a duce inflația la sub 8% în jumătate de an este prezentat și în programul de guvernare elaborat de coaliția PSD-PNL.
Banca Națională a României are deja o prognoză mai favorabilă decât ”ținta” anunțată de Ciolacu: inflația ar urma să scadă la 7,1% la finele anului, potrivit celei mai recente prognoze.
Deja inflația este la a treia lună de scădere consecutivă și a coborât la 10,6% în mai, de la 14,5% în martie (și un vârf de 16,8% în noiembrie anul trecut), mai ales pe fondul unui puternic efect de bază. Analiștii se așteptau ca inflația să scadă la 10,3%, însă serviciile s-au scumpit peste așteptări.
În ultimii doi ani, BNR a subestimat în mod repetat inflația, ca cele mai multe bănci centrale. De această dată însă și analiștii au prognoze de inflație în jurul a 7% la finele anului, în condițiile în care creșterile mari de prețuri din urmă ies din calculul statistic și cererea din economie se răcește.
Prognoza de inflație a BNR. Sursa: BNR
Ciolacu menționează că guvernul pe care îl va conduce are pregătit un program ”îndrăzneț și coerent” prin care vizează stoparea creșterilor de prețuri la principalele alimente de bază.
Stoparea creșterilor de prețuri este menționată în programul de guvernare. Când vine vorba de realizarea acestui obiectiv însă, programul abundă în considerente generale despre sectorul agricol și cel alimentar care încep cu cuvinte precum ”susținere”, ”îmbunătățire”, ”creștere”, ”modernizare”, ”dezvoltare” și ”retehnologizare”.
În principiu, programul de guvernare anunță creșterea producției interne de alimente cu ambiția ca România să ajungă la echilibrarea balanței comerciale pe produsele agroalimentare și chiar ”redobândirea statutului de exportator agroalimentar”, lucruri care ar putea avea efecte asupra prețurilor doar pe termen lung. Mai mult, programul menționează în mod repetat creșterea consumului de alimente din producție internă, care nu poate fi realizată la un nivel de preț sub cel de import fără dezvoltarea în primă fază a producției interne.
Unele prevederi, precum cele care anunță sprijinirea organizațiilor de producători să negocieze prețurile pentru produsele lor, presupus cu lanțurile de comercianți, se bat cap în cap cu ideea de scădere a prețurilor la raft pentru consumatori.
Ciolacu spune și că prima luptă va fi cea cu specula și că o țintă este ”reducerea practicilor speculative”. ”Nu-i vom ierta pe cei care profită de pe urma crizelor pe spatele românilor!”, declamă Ciolacu.
În programul de guvernare nu există însă nicio mențiune cu privire la speculă, speculanți sau practici speculative.
Mai mult, nu există nici mențiuni că noul guvern are de gând să atace ”practicile speculative” prin noi intervenții directe asupra prețurilor, așa cum s-a întâmplat în Ungaria. Guvernul ungar condus de Viktor Orban a fost forțat de realitate să elimine plafonul de preț la carburanți, dar are în continuare limitări pentru prețurile la alimentele de bază, dar și cea mai mare inflație din UE, cu o creștere a prețurilor la alimente care ajunsese la circa 50% la sfârșitul anului trecut.
Singurele mențiuni privind plafonările de prețuri din program sunt cele referitoare la limitele existente impuse pentru curentul electric, gazele naturale și lemnele de foc.
