Datoria publică a României va exploda în următorii 10 ani și va ajunge de la circa 36% la peste 90% din PIB în 2030, estimează Comisia Europeană într-un raport recent care analizează situația din statele membre UE și Marea Britanie. În scenariul de bază al Comisiei, în care guvernele nu schimbă situația finanțelor publice, în privința veniturilor sau a cheltuielilor, îndatorarea ar crește în acești 10 ani în 3 țări, România, Italia și Finlanda. În comparație, îndatorarea statului ar urma să scadă substanțial în alte țări, inclusiv în Polonia și Ungaria, cu care România este comparată des. Problema României ar putea fi rezolvată, însă, relativ ușor prin modernizarea ANAF.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Principalul motor al creșterii accelerate a îndatorării statului în România, într-un scenariu fără măsuri de remediere, este costul cu îmbătrânirea populației, mai precis pensii și impactul pe costurile cu sănătatea. România ar evita însă această problemă, dacă guvernanții ar moderniza ANAF și ar efcientiza colectarea de taxe și impozite.
Toate celelalte state, inclusiv Ungaria și Polonia, colectează prin taxe și impozite semnificativ mai mult față de România. După cum a estimat recent Minhisterul Finanțelor, modernizarea Fiscului ar putea aduce la buget încasări anuale cu până la 5 puncte procentuale de PIB mai mari decât cele actuale, sumă care ar depăși chiar deficitul bugetar. Iar asta fără majorări de taxe și impozite, doar cu o colectare corectă a acestora inclusiv de la evazioniști.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Important: Obiectivul articolului este de a atrage atenția asupra necesității modernizării ANAF, pentru creșterea veniturilor, și eficientizării aparatului de stat, inclusiv a reducerii acestuia acolo unde este necesar, pentru diminuarea cheltuielilor, și nu are ca scop argumentarea unor măsuri rudimentare vizând cheltuielile, cum ar fi menținerea foarte multor pensii la un nivel extrem de redus. Esențială, însă, este stabilitatea finanțelor publice. Fără aceasta, orice majorare a cheltuielilor fără asigurarea și a veniturilor necesare riscă să împingă România în direcția prezentată de Comisia Europeană.
Scenariul de bază, al menținerii actualei politici fiscale, indică o reducere a îndatorării în cele mai multe state membre. În România, Italia și Finlanda, îndatorarea ar crește, cu o accelerare deosebit de puternică în cazul României, de la mai puțin de 40% din PIB în prezent la peste 90% din PIB. În restul statelor, îndatorarea s-ar diminua, în special în Cipru, Malta, Portugalia, Ungaria și Austria, cu cel puțin 25 de puncte procentuale.
În timp ce multe dintre statele UE, inclusiv Ungaria și Polonia, înregistrează excedente bugetare, România a avut anul trecut un deficit bugetar de 4,6% din PIB.
Potrivit celor mai recente date disponibile de la Ministerul Finanțelor, de la finele lunii noiembrie, România are o îndatorare de 366,4 miliarde de lei, reprezentând 37,1% din PIB.
Estimări privind România
Estimări privind Ungaria
Estimări privind Polonia
