Schimbări fiscale cu impact în 2021 - Declarația Unică, TVA, eșalonare simplificată, telemuncă, PFA, accize

Anul 2020 a fost unul dificil din perspectiva legislației fiscale, în contextul în care măsurile adoptate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus au necesitat și foarte multe schimbări cu impact fiscal, de obicei anunțate și implementate foarte rapid. Situația a fost agravată și de disensiunile dintre Guvernul controlat de PNL și Parlament, unde Executivul nu avea suficientă susținere, astfel că legislația din Parlament a modificat repetat deciziile Guvernului. Foarte multe schimbări au fost adoptate, însă, pe final de an, inclusiv de către Parlament, cum ar fi două legi cu ample modificări ale Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală, publicate în Monitorul Oficial în a doua jumătate a lunii decembrie.

Pe de altă parte, Guvernul instalat după alegerile parlamentare din decembrie a trecut rapid la adoptarea unor măsuri, inclusiv în domeniul fiscal.

CITEȘTE ȘI Darius Dumitru Meșca, Directorul General al Electrica Furnizare: Vom continua procesul de transformare. Suntem un partener solid al consumatorului și în piața concurențială

De exemplu, și în seara de 31 decembrie, aproape de ora 19, a fost publicată în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență adoptată miercuri și care include mai multe măsuri fiscale.

Măsuri adoptate în 2020 de autorități, cu implicații în 2021

• Declarația Unică va avea un nou termen limită de depunere, 25 mai, față de 15 martie cât era anterior (extins, de fapt, în fiecare din anii trecuți).
• Tot până la 25 mai a fost extins și termenul pentru depunerea declarației D230 - Cerere privind destinatia sumei reprezentand 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii si din pensii/ Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 3,5% din impozitul anual datorat.
• În perioada 1 ianuarie 2021 - 31 martie 2021, acciza specifică pentru țigarete este majorată la 418,76 lei/1.000 țigarete.
• La solicitarea mediului de afaceri, ANAF a amânat operaționalizarea Registrului central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți identificate prin IBAN prevăzută inițial în data de 4 ianuarie 2021, pentru data de 11 ianuarie 2021.
• Salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar. Decizia a fost anunțată de Guvern, care a precizat că va fi adoptată în foarte scurt timp.
• Guvernul a amânat de la data de 1 ianuarie 2021 la data de 1 ianuarie 2022 termenul de intrare in vigoare a măsurii privind majorarea ia 140.000 euro a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, având în vedere impactul negativ al acestei măsuri asupra veniturilor din TVA, estimat la -200 milioane lei pentru anul 2021. Plafonul vechi, de 450.000 de lei rămâne valabil.
• Guvernul a amânat de la 31 decembrie 2020 la 31 decembrie 2021 termenul limită până la care operatorii de automate comerciale sunt obligați să le doteze cu aparate de marcat electronice fiscale. Astfel, nu se mai trece la sancțiuni de la 1 ianuarie 2021.
• Guvernul a extins cu 3 luni și termenul până la care firmele aveau obligația de a-și conecta casele de marcat la sistemul informatic al ANAF. În caz contrar, marii contribuabili care nu respectau această prevedere riscau amenzi de la 1 ianaurie 2021, iar cei mici și mijlocii de la 1 februarie 2021.
• A fost extins pentru perioada 1 ianuarie-31 martie dreptul contribuabililor, firme sau persoane fizice, de a depune la ANAF cerere pentru a beneficia de eșalonarea la plată în formă simplificată, pe cel mult 12 luni, fără garanții și cu dobândă redusă, pentru obligațiile fiscale amânate în perioada 16 martie (instituirea stării de urgență) - 25 decembrie (data la care a expirat facilitatea de amânare la plată. Anterior, termenul limită de depunere a cererii de eșalonare simplificată a fost 15 decembrie.
• A fost extins de la 25 ianuarie la 31 martie termenul până la care ANAF aplică procedura de rambursare TVA cu control ulterior, introdusă ca facilitate în contextul pandemiei.
• Intră în vigoare bonificațiile la plata impozitului (pe profit, venit sau specific) acordate pentru menținerea/creșterea capitalurilor proprii. Măsura are ca scop rezolvarea problemei capitalurilor negative, situație prezentă la multe firme.
• Plafonul pentru aplicarea TVA la încasare de către contribuabilii înregistrați în scop de TVA crește de la 2,25 milioane lei la 4,5 milioane lei începând cu 1 ianuarie.
• Din 2021, firmele care nu au depășit plafonul de 1 milion de euro vor fi exceptate de la obligația depunerii unor raportări semestriale/intermediare, urmând ca în cazul acestora Ministerul Finanțelor să mai poată stabili astfel de obligații declarative doar dacă vor fi introduse prin lege.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Bogdan Neacșu, CEC Bank: Vom închide anul cu profit net de circa 300 mil. lei și o creștere record a activelor, de 20%

• Este reglementat, în cazul microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplică impozitul specific, ca nefiind impozabil avantajul în natură rezultat din utilizarea în interes personal a mașinii de serviciu.
• Din 2021, firmele pot acorda angajaților care lucrează în regim de telemuncă o sumă de până la 400 de lei lunar pentru cheltuieli cu utilități și echipamente de birou. Pentru suma acordată în acest scop nu sunt necesare documente justificative, iar beneficiul nu este supus impozitării, CAS și CASS.
• A fost introdusă în legislație precizarea că persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent răspund pentru obligațiile fiscale datorate ca urmare a desfășurării profesiei sau activității cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Astfel, persoana fizică răspunde cu întreg patrimoniul personal pentru obligațiile datorate ca urmare a exercitării activității, cu mențiunea că răspunderea cu bunurile personale este subsidiară, în sensul că Fiscul va efectua demersurile de recuperare inițial prin executarea bunurilor din patrimoniul afacerilor și dacă acestea sunt insuficiente, va trece la demersuri pentru executarea bunurilor personale. Forma anterioară a Codului de procedură fiscală prevedea modul în care răspundea o persoană care desfășura o profesie liberă, fără ca textul să prevadă situația persoanelor care desfășurau activități economice în mod independent, iar în practica ANAF au fost constatate unele dificultăți în recuperarea creanțelor bugetare datorate de către aceste persoane fizice. 

Alte astfel de măsuri, adoptate pe final de an, potrivit unei liste întocmite de Contzilla.ro, cele mai multe intrate în vigoare în a doua jumătate a lunii decembrie, odată cu publicarea în MO a două legi

• Transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil de către o persoană impozabilă către o instituție publică, în scopul stingerii unei obligații fiscale restante nu este considerata livrare de bunuri și astfel nu reprezintă o operațiune supusă TVA.
• Se introduce o nouă situație în care se reduce baza de impozitare a TVA: pentru cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, cu excepția situației în care furnizorul/prestatorul și beneficiarul sunt părți afiliate.  În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente creanțelor respective, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor încasate.
• Se va putea deduce TVA la băuturi alcoolice și tutun și în altă situație decât pentru cazurile în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii. TVA va putea fi dedusă astfel și pentru acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor.
• Se acordă dreptul de deducere beneficiarilor care primesc facturi de corecție de la furnizori în afara termenului de prescripție, în alte situații decât ca urmare a inspecției fiscale la furnizor. Astfel, în cazul în care furnizorul emite facturi de corecție, fie din inițiativă proprie, fie în urma inspecției fiscale în cadrul căreia organul fiscal a stabilit TVA colectată pentru anumite operațiuni efectuate în perioada supusă inspecției fiscale, beneficiarul respectivelor operațiuni are dreptul să deducă taxa înscrisă în factura de corecție emisă de furnizor chiar dacă termenul de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale s-a împlinit. În aceste situații, dreptul de deducere poate fi exercitat în cel mult un an de la data primirii facturii de corecție, sub sancțiunea decăderii.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Lidl mai ridică un magazin în București, pe un teren pe care Rockefeller voia să construiască apartamente. Germanii inaugurează un număr record de magazine în pandemie

• Acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică, nu este considerată venit impozabil și nu se supune nici contribuțiilor sociale. La platitorii de impozit pe profit, aceasta reprezintă o cheltuială deductibilă.
• Una din micile modificări aduse codului fiscal prin Legea 296/2020 este cea referitoare la stabilirea deducerilor personale mai precis a modului în care se aplică rotunjirile. Înainte de modificare, la deducerea personală de bază se aplica o regulă atipică de rotunjire : sumele erau calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracțiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei. După modificare, se aplică regula clasica : neglijarea fracțiunilor de până la 50 de bani inclusiv și majorarea la leu a fracțiunilor ce depășesc 50 de bani.
• Beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni raman in categoria cheltuielilor nedeductibile.  Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, insa se elimina prevederea ca acestea trebuie sa fie impozitate conform titlului IV, impozit pe venit.
• Se consideră asimilate veniturilor din salarii și impuse ca atare, sume reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanțe, executorii de drept (anterior erau numai cele în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii).
• Se introduc în categoria veniturilor neimpozabile din salarii și ajutoarele pentru adopție. Acestea nu vor fi supuse nici contribuțiilor sociale obligatorii (CAS si CASS).
• Se introduce în vederea clarificării formulării existente a faptului ca plafonul de 400 euro al primelor de asigurari de sanatate pentru a fi neimpozabile este determinat pe persoană.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Irakianul Tomah Kahled, proprietarul complexului Sir, construiește un nou proiect, cu circa 100 de apartamente, peste drum de hotelul Sir Colentina

• Se consideră venituri neimpozabile avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcții considerate de către angajator esențiale pentru desfășurarea activității și care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator si în cazul instituirii stării de alertă. Anterior, prevederea facea referire numai la starea de asediu si de urgență, ceea ce facea imposibila aplicarea scutirii in aceasta perioada.
• Se introduce o prevedere nouă pentru a trata cazul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz. In acest caz, obligația de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului revine, după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate de alte entități decât acesta și plata se efectuează prin intermediul angajatorului;
b) plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate de alte entități decât angajatorul, cu excepția situației persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.

• Se introduce prevederea nouă legată de plata impozitului pe venitul din salarii și asimilate ca în cazul contribuabililor care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, impozitul se calculează, se declară și se plătește de către contribuabil. Prin excepție, în cazul contribuabililor care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români angajatorul rezident poate opta pentru calcularea, reținerea și plata impozitului pe venit datorat.
• Nu se cuprind în baza lunară de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale  sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților.
• În baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor nu se vor cuprinde dividendele primite de la o persoană juridică română.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Tranzacție de 12 milioane euro în retail. SIF Banat-Crișana a bătut palma cu Kaufland și Lidl pentru o fostă fabrică

• A fost adusă o clarificare în textul articolului care prevede  scutire de impozit pentru imobilele utilizate pentru servicii turistice, astfel: impozitul pe cladirile/terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice, pe o durată de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiție.  Aceasta reformulare a fost adusa de Legea 230 din 04.11.2020.
• In ce priveste calculul impozitului în cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice incepând cu 1 ianuarie 2021 intră în vigoare prevederile Legii nr. 241 din 6 noiembrie 2020 care aduce ca element de noutate faptul ca suprafața utilizată în scop nerezidențial se va stabili printr-o declarație pe propria răspundere și nu va mai fi necesar acel  raport de evaluare care se întocmea la fiecare 5 ani de un evaluator autorizat.
• Obligația depunerii declarației privind beneficiarul real a suferit mai multe amânări în cursul anului 2020. Cea mai nouă prevedere arată că depunerea declarației privind beneficiarul real pentru entitățile cărora le mai revine această obligație, are termen 90 de zile de la încetarea stării de alertă.
• Intrastat - Pragurile valorice Intrastat pentru anul 2021 se mențin la nivelul celor aferente anului 2020, adică 900.000 lei pentru expedieri intra-UE de bunuri și respectiv 900.000 lei pentru introduceri intra-UE de bunuri.
• Introducerea conceptului de grup fiscal din perspectiva impozitului pe profit și a posibilitătii de consolidare fiscală la nivel de grup. Fiecare membru al grupului fiscal va determina rezultatul fiscal în mod individual, iar rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se va determina prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal. Rezultatul fiscal consolidat pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal consolidat negativ este pierdere fiscală.
• Ajustările pentru deprecierea creanțelor devin deductibile în procent de 100% (anterior procentul era 30%), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
b) nu sunt garantate de altă persoană;
c) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV FOTO Fostul șef SIF Banat-Crișana Dragoș Bîlteanu s-a asociat cu Vladimir Cohn pentru construcția unui ansamblu rezidențial peste drum de mall-ul Băneasa

• Altă clarificare apare referitor la scutirea de impozit a profitului reinvestit: în sensul că aceasta se va acorda în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, respectiv în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului punerii în funcțiune a activelor până la sfârșitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit.Anterior, se prevedea doar ca scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.
• Se abrogă prevederea care includea cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități de educație timpurie în randul cheltuielilor sociale, deductibile limitat.
• Apare o nouă cheltuială nedeductibilă: cheltuiala efectuată ca urmare a unor tranzacții cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în Anexa I și/sau Anexa II din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
• În situația în care un beneficiar al unei sponsorizări restituie suma respectivă contribuabilului într-un an fiscal diferit de cel în care a fost acordată, suma dedusă pentru acea sponsorizare din impozitul pe profit, în perioade fiscale precedente, în limita prevăzută de lege, se adaugă ca diferență de plată la impozitul pe profit datorat în trimestrul/anul restituirii sponsorizării. Daca restituirile de sponsorizări se efectuează în același an fiscal, contribuabilul regularizează în trimestrul/anul restituirii sumele deduse din impozitul pe profit, în trimestrele precedente, în limita prevăzută de lege.
• În ce privește cursul valutar utilizat la chiriile în valuta, se introduce prevederea că în situația în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de BNR, din anul de realizare a venitului. Anterior cursul de schimb utilizat era cursul BNR, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere. În ce privește venitul estimate din chirii, cursul valutar va fi cel comunicat de BNR, din ziua precedentă celei în care se depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
• Se includ în categoria veniturilor din alte surse biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenței nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă și publicitate, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) și alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Evidența nominală trebuie să cuprindă, cel puțin, informații referitoare la numele, prenumele, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului și valoarea tichetelor acordate fiecărui beneficiar, lunar.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Immofinanz, unul dintre cei mai vechi investitori imobiliari din România, negociază cu BCR achiziția clădirii Bancorex, la mai bine de un deceniu de la ultima sa tranzacție pe birouri

• PFA în sistem real vor considera cheltuieli nedeductibile cheltuielile cu amortizarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activității, potrivit legii.
• Se vor considera cheltuieli nedeductibile de către PFA-uri și cheltuielile cu  costul de achiziție al aparatelor demarcat electronice fiscale, puse în funcțiune în anul respectiv.
• Se modifică obligațiile intermediarilor în tranzactiile cu titluri. Aceștia vor asigura transmiterea către fiecare contribuabil a informațiilor privind totalul câștigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior și vor trebui sa depună anual, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declarație informativă privind totalul câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil. Pana acum, termenul era 31 ianuarie. Procedura se va stabili prin ordin ANAF.
• Declarația privind impozitul reținut la sursă, D 205 se va depune până în ultima zi a lunii februarie (anterior termenul era ultima zi a lunii ianuarie).
• Se clarifică anumite aspecte care țin de definirea relațiilor de afiliere. Până la modificare, art. 26 lit. d) CF  prevedea ca o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică. In versiunea noua, o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât și la cea de-a doua ori dacă le controlează în mod efectiv.
• În definitia titlului de participare se cuprindea și orice acțiune sau altă parte socială într-un fond deschis de investiții. În urma modificarii se face referire la actiuni sau parti sociale într-un fond, fără a se mai limita doar la fondurile deschise.
• Se elimină obligația de publicare pe site-ul propriu de către organul fiscal, a analizei de risc care se efectuează periodic, caz în care organul fiscal stabilește și clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului.
• În ce privește secretul fiscal, înainte de modificare, se prevedea că organul fiscal putea transmite informațiile pe care le detine oricărui solicitant, cu acordul scris al contribuabilului/ plătitorului despre care au fost solicitate informații. Prin acord scris se înțelege ca acordul să fie emis fie pe suport hârtie, fie în formă electronică, exprimat în condițiile legii. Prin Legea 295/2020 se introduce posibilitatea ca informatiile sa poata fi transmise oricărui solicitant, doar cu consimțământul expres și neechivoc al contribuabilului/plătitorului despre care au fost solicitate informații iar responsabilitatea privind modalitatea de utilizare a informațiilor astfel obținute revine solicitantului. In plus, se introduce prevederea ca solicitantul care prin natura activității solicită frecvent informații de natura secretului fiscal despre clienții/ partenerii săi poate încheia un protocol privind schimbul de informații cu organul fiscal deținător al informației ce se transmite, utilizând sistemul informatic PatrimVen.
• Se introduc 4 situații noi care pot atrage nulitatea actului administrativ fiscal:

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV FOTO Dorin Mateiu, unul dintre cei mai bogați și discreți români, transformă în apartamente clădirea de birouri începută în locul Cinema Grivița și își oprește extinderea. Motivul: COVID-19. O nouă tendință pe piață

    a) organul fiscal nu prezintă argumentele pentru care nu ia în considerare opinia prealabilă emisă în scris sau soluția adoptată de organul fiscal sau de instanța de judecată, în cazul în care contribuabilul/plătitorul a prezentat organului fiscal anterior emiterii actului administrativ fiscal respectiva opinie/ soluție;
    b) organul fiscal nu respectă considerentele deciziei de soluționare a contestației în cazul emiterii noului act administrativ fiscal potrivit art. 279 alin. (3);
    c) emiterea raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere sau a deciziei de nemodificare a bazei de impunere de către organul de inspecție fiscală după încetarea inspecției fiscale, respectiv emiterea raportului de verificare și a deciziei de impunere de către organul fiscal după încetarea verificării situației fiscale personale, fără ca acestea să fie reluate, potrivit legii;
    d) organul fiscal emite raport de inspecție fiscală/de verificare a situației fiscale personale și decizie de impunere/decizie de modificare a bazelor de impozitare/decizie de nemodificare a bazelor de impozitare/decizie pentru regularizarea situației ori decizie de încetare a procedurii de verificare a situației fiscale personale, în situația în care se fac constatări în legătură cu săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare/valorii în vamă care fac obiectul inspecției fiscale/ controlului vamal, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 132.

• Se precizează că schimbul de informatii în cadrul colaborarii interstatale dintre autoritățile publice se realizează cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679.
• Se introduce o prevedere referitoare la prelungirea unor termene si anume ca ori de câte ori legislația fiscală prevede un termen în care contribuabilii/plătitorii trebuie să își îndeplinească obligațiile prevăzute de legea fiscală, în legătură cu creanțele administrate de organul fiscal central, acesta poate fi prelungit/ modificat, pentru motive justificate ce țin de activitatea de administrare a creanțelor fiscale, prin ordin al ministrului finanțelor publice.
• Se aduc clarificări definiției sediului secundar  în sensul că, dacă angajatii lucrează la domiciliu, firma nu are obligația înființării unui sediu secundar în respectiva locație.
• Sunt asimilate deciziilor de impunere și deciziile de încetare a procedurii de verificare a situației fiscale personale.
• Termenul de prescripție se supendă într-o situație nouă: pe perioada cuprinsă între data comunicării către organele de urmărire penală a procesului-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală sau a procesului-verbal întocmit ca urmare a solicitării organelor de urmărire penală adresată organelor fiscale de a efectua constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează și data rămânerii definitive a soluției de rezolvare a cauzei penale.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Furnizor major de gaze pentru populație, amendat pentru manipularea bursei de profil. Compania respinge acuzația și sesizează și CCR

• În ce privește durata inspecției fiscale, se mentionează că în perioada în care trebuie să se finalizeze inspecția, nu se includ perioadele de suspendare legală a inspecției fiscale. Această durată maximă a inspecției este de :
  • 180 de zile pentru contribuabilii mari, precum și pentru contribuabilii/plătitorii care au sedii secundare, indiferent de mărime;
  • 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii;
  • 45 de zile pentru ceilalți contribuabili.
• Se aduc completări pentru cazul în care inspecția fiscală a început și intervine încetarea persoanei juridice sau decesul persoanei fizice ca subiecte de drept fiscal: astfel, pentru acestia, inspecția fiscală continuă cu succesorii persoanei respective, dacă aceștia există. În acest caz, creanța fiscală se stabilește pe numele succesorilor. În cazul în care nu există succesori inspecția fiscală încetează.
• Se introduce o nouă situație în care se va putea suspenda inspectia fiscala: în situația în care organul de inspecție fiscală este sesizat sau i se aduce la cunoștință, în timpul inspecției fiscale că împotriva contribuabilului/plătitorului se află în desfășurare o procedură judiciară în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare care fac obiectul inspecției fiscale sau în situația în care documentele financiar-contabile ale contribuabilului au fost ridicate de organul de urmărire penală, fără a putea fi puse la dispoziția organului de inspecție fiscală.
• Contribuabilul/plătitorul va avea dreptul de a fi informat cu privire la orice alt mijloc de probă obținut de organul fiscal, ca urmare a acțiunilor ce au constituit cauze de suspendare a inspectiei fiscale, și care are legătură cu situația fiscală a contribuabilului/plătitorului, cu excepția cazului în care obiective de interes general justifică restrângerea accesului la respectivele probe, caz în care contribuabilul este informat în mod corespunzător despre obiectivele a căror protejare împiedică accesul acestuia la probe.
• Se introduc două condiții care trebuie îndeplinite cumulat pentru ca organul de inspectie fiscală să poate face o reverificare. Acestea sunt:

a) după încheierea inspecției fiscale apar date suplimentare care erau necunoscute organului de inspecție fiscală sau, după caz, contribuabilului, la data efectuării inspecției fiscale;
b) datele suplimentare influențează rezultatele inspecției fiscale încheiate.
Prin date suplimentare se înțelege orice fapt sau mijloc de probă de care se ia cunoștință ulterior inspecției, de natură să modifice rezultatele inspecției anterioare.

• Se stabilește un termen pentru stabilirea discuției finale, după comunicarea raportului de inspecție fiscală. Aceasta nu poate fi nu mai devreme de 3 zile lucrătoare de la data comunicării proiectului de raport de inspecție fiscală, respectiv 5 zile lucrătoare în cazul marilor contribuabili. Perioada necesară pentru îndeplinirea audierii nu se include în calculul duratei inspecției fiscale.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Omniasig câștigă din nou flota de aeronave a TAROM, unul dintre cele mai mari conturi din România. Polița se situează între 2 și 2,5 milioane de dolari

• Se introduce în codul de procedură fiscală o prevedere separata pentru rezultatele controlului antifrauda. Astfel, la finalizarea controlului operativ și inopinat se încheie proces-verbal de control/act de control, în condițiile legii. Un exemplar al procesului-verbal de control/actului de control se comunică contribuabilului/plătitorului. Procesul-verbal/actul de control constituie mijloc de probă, inclusiv în situația în care în conținutul său sunt prezentate consecințele fiscale ale neregulilor constatate.Contribuabilul/plătitorul își poate exprima punctul de vedere față de constatările menționate în procesul-verbal/actul de control în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.
• Se reduce durata maximă a verificarii situatiei fiscale personale de la 365 de zile la 270 de zile.
• Se înlocuiește formularea prin care orice persoană fizică sau juridică poate solicita organelor fiscale certificatul de atestare fiscală sau documente care să ateste situația fiscală a unui contribuabil numai cu consimțământul expres și neechivoc al contribuabilului în cauză. Anterior, era necesar acordul scris, formulare care s-a transformat in consimtamant expres si neechivoc.
• Se introduce o prevedere specială privind restituirea impozitului pe dividende. În cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a distribuirii parțiale în cursul anului rezultă sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende depune la organul fiscal competent o declarație de regularizare/cerere de restituire după restituirea de către asociați sau acționari a dividendelor și până la împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere restituirea. Procedura de aplicare urmeaza a se aproba prin ordin al ministrului finanțelor publice .
• În ce privește dobânzile în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget, se introduce un termen de prescriere pentru dreptul contribuabilului/ plătitorului de a solicita dobânda, de 5 ani.
• Penalitatea de nedeclarare se reduce cu 75%, în baza art. 181 alin. (2) din inițiativa fiscului și nu la cerera contribuabilului cum este în prezent. Fiscul va comunică decizia referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare prin evidențierea reducerii de 75% aplicată.
• În ce privește tipurile de garantii posibile pentru ridicarea executarii silite (art. 211 CPF), se modifică prevederile referitoare la scrisoarea de garanție, în sensul că aceasta trebuie emisă de o instituție de credit sau sa fie poliță de asigurare de garanție emisă de o societate de asigurare. Se elimină posibilitatea ca aceasta să fie emisa de o instituție financiară nebancară înscrisă în registrele BNR pentru emiterea de garanții.
• Se introduce prevederea că refuzul nejustificat de a soluționa cererea de ridicare a măsurilor asiguratorii formulată de către cel interesat sau nesoluționarea în termen pot fi atacate la instanța de contencios administrativ competentă potrivit art. 213 alin. (13), fără a fi necesară parcurgerea procedurii prealabile. Cererea se judecă de urgență și cu precădere.
• Se prevede expres că în cazul persoanelor fizice nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 500 lei.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Vânzarea complexului Expo Market Doraly, oprită în pandemie. Investitorii vor să vadă impactul pandemiei asupra afacerii evaluate la peste 110 milioane euro

• Se introduce o prevedere care vizează posibilitatea desemnării unui reprezentant fiscal care sa îndeplinească obligațiile din perspectiva TVA în anumite condiții. Persoana care desemnează astfel un reprezentant fiscal autorizat, este ținută răspunzătoare individual și în solidar pentru plata taxei, împreună cu reprezentantul său fiscal autorizat.