Nu puținii turiști străini, prieteni poate cu premierul Dacian Cioloș, au fost surprinși săptămânile trecute de schimbarea peisajului din Centrul Vechi, care nu li s-a mai părut atât de "trendy". Altădată pline, barurile s-au golit, deși berea a rămas ieftină grație reducerii accizelor. Puțini nefumători știu, însă, că pot bea o bere mai ieftină numai pentru că fumătorii fumează o țigară în ploaie, în urma unor măsuri care au făcut ca nici încasările la bugetul de stat să nu mai fie "trendy".
Altădată animat, fie ploaie, fie vânt, în ultimul timp, în special în nopțile ploioase, kilometrul zero al distracției din Capitală s-a “transformat” din Parisul balcanic într-o adevărată Londră est-europeană. Până și Dâmbovița, mai învolburată în urma ploilor abundente, semăna cu Tamisa. Însă cea mai mare similitudine o puteai observa în baruri: dacă, pe seară, înăuntru erau ocupate câteva mese, în fața cârciumilor mai mulți consumatori înfruntau curajos ploaia. Însă nu erau irlandezi, români sau polonezi care se bucurau de un pint și o țigară după o zi de muncă în slujba reginei, ci studenți, hipsteri și corporatiști autohtoni, care sărbătoreau printre dinți intrarea României în rândul lumii bune care interzice fumatul în spațiile publice închise.
După lăsarea serii, tabloul devenea o adevărată natură moartă, însă nu din cauza programului de închidere a cârciumilor, ca în cazul Londrei. Mai puteai vedea doar unul-doi nefumători sorbind dintr-o bere mai ieftină înăuntru și alți câțiva bravi “vicioși” trăgând fumuri din tutunul umezit de stropii de ploaie.
Fumezi mai scump pentru a bea (toată lumea, fumători și nefumători, deopotrivă) mai ieftin!
Ce nu știu, nici unii, nici ceilalți, foarte probabil, este că nefumătorii puteau bea o bere mai ieftină numai pentru că fumătorii fumau o țigară în ploaie. Pentru că, începând cu 1 ianuarie 2016, guvernul a decis să micșoreze accizele la bere, la tărie, la produse intermediare și la vinuri spumoase. Potrivit executivului, măsura a fost impusă de scăderea consumului din 2012 și până în prezent, cu 1,9 milioane hl în cazul berii, “cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite”. În ceea ce privește scăderea de accize de la vinurile spumoase, ea a fost justificată de faptul că “75% din consum este asigurat din producția națională”. Amatorii de bere au mai “beneficiat”, pe lângă reducerea de accize, și de micșorarea TVA, de care fumătorii nu s-au putut bucura, ca urmare a “înțelegerii” dintre stat și industria tutunului de a majora accizele cu procentul necesar compensării reducerii TVA.
Toate bune și frumoase, numai că executivul avea o problemă: se crea o gaură de venituri colectate din aceste accize de 312 milioane de lei (386 milioane de lei, cu TVA-ul aferent). Pentru a nu cădea turmentat în groapa micșorării accizelor la alcool, pe care singur a săpat-o, guvernul a identificat imediat un “suspect de serviciu”: fumătorul. Astfel, a decis majorarea accizei la tutun cu 4,5, în urma căreia locatarii temporari ai Palatului Victoria speră să încaseze venituri mai mari cu 455 de milioane de lei în acest an (sau 546 milioane de lei, cu tot cu TVA-ul redus de 20%).
Execuția bugetară a MFP contrazice datele ANAF
Așa cum Profit.ro a mai scris, execuția bugetară, în pofida raportărilor triumfaliste, nu este prea încurajatoare. După explozia de încasări din ianuarie, aferentă produselor scoase spre consum în decembrie (explicată prin stocurile făcute de companii în decembrie pentru optimizare fiscală înaintea majorării accizei), luna februarie a fost mai mult decât dezamăgitoare, cu încasări de patru ori mai reduse decât cele din ianuarie.
Potrivit unor surse guvernamentale, situația ar fi similară și în martie. ANAF însă, susține contrariul într-un răspuns trimis Profit.ro. Conform ANAF, încasările din accizele pe tutun din luna martie au fost cu peste 350 de milioane de lei mai mari decât scria în urmă cu câteva zile Profit.ro, și anume 763 milioane de lei (în creștere cu 1% față de veniturile realizate în martie 2015). Per total, susține ANAF, în primul trimestru al acestui an, încasările din accizele aplicate produselor din tutun au fost de 2,83 miliarde de lei, în creștere cu 17% față de perioada similară a anului trecut.
Datele ANAF sunt contrazise, însă, de execuția bugetară postată de Ministerul de Finanțe (vezi galeria foto), care susține că din accizele aplicate tuturor produselor de tutun (de la țigarete la tutun destinat rulării și lichidelor cu tutun destinate inhalării, produse intern sau importate) colectase, până la 31 martie, 2,51 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, în martie fuseseră colectate doar aproximativ 500 de milioane de lei, ținând cont că pe primele două luni se încasaseră aproximativ 2,1 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, în martie, veniturile statului din accizele pe tutun s-ar fi diminuat cu 33%, iar pe întreg primul trimestru ele ar fi mai mari doar cu 100 de milioane de lei față de cele din trimestrul similar al anului trecut.
Fumați mai puțin, dar să nu plătiți mai puțin de 9,25 miliarde de lei!
Dacă ar înregistra o evoluție similară și pe celelalte trimestre, guvernul s-ar apropia de obiectivul de majorare a veniturilor din tutun cu 455 milioane de lei. Numai că există cel puțin trei motive pentru care este puțin probabil să se întâmple acest lucru.
Primul motiv ține de încasările record din ianuarie, de 1,6 miliarde de lei. Acestea nu se vor mai repeta în acest an, companiile nemaiavând niciun motiv să se optimizeze fiscal pentru simplul motiv că nu mai este prevăzută nicio majorare de accize. Guvernul trebuie să se obișnuiască cu ideea că va încasa lunar în medie cu cel puțin un miliard de lei mai puțin decât în ianuarie din accizele pe tutun.
Al doilea motiv ține de implementarea directivei privind modificarea aspectului pachetelor de tutun. Industria susține că, dacă aceasta se va adopta fără amânarea termenului de 20 mai, ar putea avea probleme să producă o cantitate de țigări necesară alimentării pieței interne, ceea ce ar putea crește contrabanda și scădea implicit veniturile din accize ale statului.
CITEȘTE ȘI Aerul curat din localuri le-a "fumat" patronilor între 15 și 60% din încasări Ultimul motiv, cel mai important, ține de efectele legii care interzice fumatul în spațiile publice închise, care se vor vedea pe încasările din luna aprilie. Precum a scris Profit.ro, deja proprietarii de localuri se plâng de scăderea încasărilor cu 15-60%. Scăderea consumului de tutun ar putea compromite definitiv obiectivul guvernului de a încasa 9,25 miliarde de lei din accizele pe tutun.
În ultimii 9 ani, veniturile bugetare s-au majorat cu 40%, accizele colectate de la fumători cu 140%
În pofida imaginii de paria de care “beneficiază” în ochii opiniei publice, fumătorii reprezintă, alături de șoferi, grupul de contribuabili cel mai important pentru bugetul general consolidat. Ei plătesc aceleași taxe ca și ceilalți contribuabili, mai achită și taxa pe viciu, menită a acoperi cheltuielile de 1,2-1,3 miliarde lei necesare bolilor cauzate de fumat, dar și alte câteva miliarde în plus. În ultimii ani, fiecare țigară fumată de ei a contribuit la asigurarea finanțării majorărilor de salarii ale bugetarilor, dar și a pensiilor, dat fiind deficitul înregistrat la bugetul asigurărilor sociale.
În ultimii 9 ani, veniturile statului s-au majorat cu 40%, în timp ce încasările din accizele colectate de la fumători au crescut cu 140%. Și asta fără a lua în calcul TVA-ul aferent. Fumătorii achită în prezent accize reprezentând 1,25% din PIB, față de 0,75% din PIB în 2008. Dacă luăm în calcul și TVA-ul aferent, fumătorii furnizeză statului 11,1 miliarde de lei, o sumă egală cu jumătate din deficitul programat pentru acest an.
Cum rămâne cu precizarea ”sursei de finanțare”?
Cu toate acestea și în pofida faptului că legislația prevede că orice proiect de lege să prevadă și o fundamentare fiscal-bugetară, nimeni nu a solicitat autorilor legii interzicerii fumatului în spațiile publice închise impactul bugetar. Și mai bizar, nici proiectul de lege al Guvernului de implementare a directivei nu prevede niciun impact bugetar, nota de fundamentare estimând doar că “este de așteptat o scădere a produselor de tutun pe termen mediu - estimată la 2% în următorii 5 ani”.
