Încasările din accizele pe tutun din luna februarie, aferente produselor eliberate spre consum în luna ianuarie, s-au micșorat cu 74% față de cele din luna ianuarie și cu 30% față de cele din perioada similară a anului trecut.
În luna februarie statul a încasat accize din tutun în valoare de 427,78 milioane lei, cu 1,21 miliarde lei mai puțin decât veniturile din luna ianuarie aferente produselor de tutun eliberate spre consum în luna decembrie.
Tendința pare a se confirma și în luna martie. Potrivit unor surse guvernamentale, execuția bugetară a Ministerului Fnanțelor până la 31 martie arată încasări din accizele pe tutun de 2,45 miliarde lei. Cum în primele două luni ale anului, potrivit unui răspuns transmis Profit.ro de ANAF, veniturile din accizele pe tutun au fost de 2,07 miliarde de lei rezultă că în luna martie statul a obținut venituri din taxa penalizatoare a fumatului de 370 milioane de lei, o sumă inferioară chiar celei din luna februarie. Cu toate acestea, veniturile din primele trei luni ale anului sunt superioare celor înregistrate în perioada similară a anului precedent, de 2,11 miliarde lei, în special ca urmare a sumei record de 1,6 miliarde lei încasată în ianuarie pentru produsele eliminate spre consum în decembrie.
Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât, până în februarie sau martie, nu își făcuse efectul nici legea care interzice fumatul în spațiile publice închise, iar Guvernul nu redactase proiectul de lege de transpunere după data de 20 mai a unei directive europene a tutunului (nevotată nici până în prezent în Senat prima cameră sesizată), despre care industria susține că îi afectează procesul de producție.
Potrivit unui articol publicat luni de Profit.ro, intrarea în vigoare a legii interzicerii fumatului în spațiile publice închise le-a provocat cârciumarilor pierderi între 15 și 60%. Este de așteptat ca și consumul de tutun, implicit și încasările de accize ale statului român, să sufere ca urmare a reducerii cererii de țigări, cârciumile fiind locul favorit al românilor în ceea ce privește fumatul.
Venituri din accize pe tutun reduse cu 30% și față de cele februarie 2015
Potrivit unui răspuns transmis de ANAF Profit.ro, “dinamica activității specifice domeniului producției de tutun/țigarete a influențat cel mai mult variația încasărilor din accize din perioada ianuarie-februarie 2016”. Această dinamică poate explica diferențele dintre încasările din februarie și cele din ianuarie, însă mai puțin diferențele dintre încasările din februarie 2016 și cele din februarie 2015.
CITEȘTE ȘI Oficiul de Combatere a Spălării Banilor a făcut 13 sesizări la parchet privind transferuri de bani în și din Panama Raportat la perioada similară a anului trecut (februarie 2015), încasările din accizele pe tutun s-au redus cu 177,22 milioane lei sau 30%. În februarie 2015 statul a încasat 605,9 milioane lei accize pe tutun.
Potrivit Codului Fiscal, termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, ceea ce înseamnă că încasările din ianuarie sunt aferente produselor eliberate spre consum în luna decembrie, iar cele din februarie sunt aferente produselor eliberate spre consum în luna ianuarie. Eliberate spre consum nu înseamnă însă și neapărat vândute, ci doar scoase din fabrici și depozitate în vederea vânzării.
”Paradoxul” tutunului: Acciza majorată, încasări mai reduse
Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât acciza la tutun a fost majorată cu 4,5% de la 1 ianuarie 2016. La începutul anului, pentru a nu fi confruntat cu scăderea veniturilor din comercializarea tutunului în urma scăderii TVA de la 24% la 20%, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a convenit cu producătorii o majorare de accize menită să compenseze acest efect. Astfel, potrivit Codului Fiscal, acciza totală pentru țigarete a fost majorată în 2016 cu 18,69 lei/1000 de țigarete (0,37 lei/pachet; 0,44 lei, incluzând și TVA-ul aferent) sau 4,5%, anulând practic efectul micșorării TVA (de aproximativ 0,45 lei).
Producătorii au produs “pe stoc” în decembrie
Paradoxal, creșterea accizei de la 1 ianuarie este cea mai probabilă explicație a scăderii dramatice a încasărilor față de luna ianuarie, când se plătesc accizele eliberate spre consum în decembrie. Cunoscând faptul că de la 1 ianuarie se va majora acciza, dar și intenția Guvernului de a transpune directiva UE care modifică avertismentele de pe pachete, (care nu mai permite producerea și comercializarea de pachete “pe stil vechi”), industria a produs foarte probabil “pe stoc” în luna decembrie, plătind acciza în momentul în care a scos cartușele din fabrici și le-a trimis la depozitele din țară. Producătorii au plătit astfel o acciză mai mică cu 4,5% decât cea pe care ar fi trebuit să o achite dacă eliberau spre consum pachetele în luna ianuarie 2016. Așa se face că raportat la încasările din accizele de tutun pe întreg anul trecut (8,7 miliarde), accizele achitate în ianuarie pentru producția din decembrie reprezintă aproximativ 19%, fiind echivalente cu producția medie pe două luni. Cu alte cuvinte, pentru a se optimiza fiscal, industria a preferat să producă în decembrie cât pentru două luni. Aceasta este explicația faptului că, deși veniturile din accizele pe tutun au scăzut dramatic în februarie, cumulat, pe primele două luni ale anului, încasările din aceste taxe au fost cu 24% față de perioada similară a anului trecut. Dacă luăm în calcul și veniturile din martie, veniturile din accize s-au majorat cu 16% comparativ cu ianuarie-martie 2016.
Companiile nu mai produc pe stoc probabil pentru că nu cred că Directiva UE va intra în vigoare pe 20 mai
Micșorarea veniturilor din accizele pe tutun din februarie și martie ar mai putea arăta și faptul că, în prezent, companiile nu mai cred că proiectul de lege privind implementarea directivei UE va fi adoptat în timp util pentru a intra în vigoare pe 20 mai. În caz contrar ele ar fi solicitat autorităților tipărirea de timbre pentru a putea produce pe stoc în continuare. Stoc menit a asigura volumul de țigarete necesar alimentării pieței pe perioada adaptării producției. În prezent, proiectul se află în Senat, unde așteaptă raportul comun al comisiilor economică și de sănătate, pentru a putea fi trimis în plen. Termenul pentru depunerea raportului, 22 martie, a fost deja depășit cu aproximativ trei săptămâni. Dacă va fi votat în plenul Senatului, proiectul ar urma să parcurgă aceeași procedură legislativă (aviz și raport al comisiilor de specialitate), urmat de vot. După care ar pleca la Președinție la promulgare. Numai că urmează Paștele și apoi campania electorală, ceea ce ar însemna că tot acest proces legislativ ar trebui să se încheie în maxim trei săptămâni, adică termenul cu care a fost depășit termenul de depunere a raportului în Senat.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Ghid oficial al Finanțelor pentru firme și persoane fizice: Cum plătim impozitul pe clădiri Mai important este însă ca Guvernul să se obișnuiască cu ideea că, în medie, până la finalul anului va încasa lunar cu aproximativ un miliard de lei mai puțin decât a încasat în luna ianuarie. Pentru că, deși față de primele două luni ale anului trecut, în ianuarie și februarie, statul român a încasat numai de la industria tutunului accize suplimentare în valoare de 400 de milioane de lei, excedentul bugetar pe primele două luni ale anului a scăzut de la 2,2 miliarde în 2015 la 788 de milioane în ianuarie-februarie 2016.
Nefumatul dăunează grav (bugetului) sănătății
În februarie a suferit nu numai bugetul de stat, ci și fondul de sănătate, pentru că, odată cu încasările din accize au scăzut și veniturile din taxa pe viciu. Încasările din taxa pe viciu (în cazul produselor din tutun) au fost în februarie de 48,25 milioane de lei, de aproximativ patru ori mai mici decât cele din ianuarie 2016 (191,03 milioane de lei) și cu 32% (23,51 milioane lei) mai reduse decât cele din februarie 2015 (71,76 milioane de lei).
Dacă s-ar confirma trendul, statul ar pierde venituri de 3,5 miliarde de lei sau 0,5% din PIB
Potrivit unui document guvernamental, în 2015 au fost colectate accize din tutun în valoare 8,735 miliarde de lei, cu aproximativ 500 de milioane de lei peste nivelul din 2014. Încasările din februarie 2015 reprezintă aproximativ 7% din suma totală încasată pe întregul an 2015. Dacă acest procent s-ar păstra și în cazul încasărilor din februarie 2016, statul ar încasa în acest an doar 6,11 miliarde de lei din accize. Pe lângă această pierdere de 2 miliarde de lei, bugetul de stat ar suferi și o diminuare a veniturilor cu alte 1,5 miliarde de lei, ca urmare a TVA-ului redus de la 24% la 20% aplicat acestor încasări din accize. În total, un deficit de 3,5 miliarde de lei sau 0,5% din PIB-ul pe 2015.
Pentru ca bugetul de stat să nu fie afectat, veniturile din accizele pe tutun ar trebui nu numai să rămână la același nivel cu cel din 2015, dar să și compenseze reducerea de la 24 la 20% a TVA. Astfel, pentru a avea un efect neutru asupra bugetului, statul ar trebui să încaseze din accizele pe tutun 9,02 miliarde de lei.
Ne așteaptă o procedură de deficit excesiv?
Pentru 2016, Guvernul a programat un deficit al bugetului consolidat în creștere la aproape 3% din PIB. O eventuală scădere a veniturilor din accizele pe tutun (din cauza interzicerii fumatului în spațiile publice închise, a implementării directivei UE privind noile avertismente pe pachetele de tutun etc.) ar duce acest deficit în mod categoric peste această cifră, ceea ce va conduce la declanșarea procedurii de deficit excesiv din partea UE. Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la deficitul structural al României încă din luna martie. Măsurile de stimulare fiscală, creșterea cheltuielilor și lipsa unor studii care să analizeze clar impactul deciziilor ar putea genera un deficit structural de aproape 4% din produsul intern brut (PIB) în 2017, a declarat, în urmă cu o lună, șeful direcției de Afaceri Economice și Financiare din Comisia Europeană, Isabel Grilo. ”Multe măsuri au fost luate ad-hoc, rapid. Nu s-a studiat cu atenție impactul măsurilor luate. Pe lângă impactul direct al acestora, a existat și unul indirect, care nu este încă cunoscut în mod exact”, a mai spus oficialul european.
