În timp ce Bloomberg plânge pe umărul guvernului grec, pe motiv că, din cauza contrabandei, nu încasează suficienți bani din accizele pe tutun pentru a plăti majorările de pensii promise, Guvernul României pare decis să nu încaseze nici măcar accizele pe care le colectează în prezent.
Motivul: după ce a amânat doi ani transpunerea unei directive europene în legislația națională care modifică avertismentele de pe pachete și majorează pictogramele, Executivul pare decis să adopte peste noapte un act normativ care afectează considerabil procesul de producție al țigărilor și care interzice, de la 20 mai, producerea și, implicit, comercializarea de țigări cu conținutul și sub aspectul actual.
Companiile producătoare au atras atenția că le este necesară o perioadă de adaptare a producției de 6 luni, în timp ce stocurile existente pot acoperi doar consumul pe o lună, ceea ce va face ca, dacă legea va fi adoptată în această formă, începând din luna iulie și până în decembrie românii să poată fuma doar țigări importate sau de contrabandă. Iar statul român să piardă peste 250 de milioane de euro pe lună sau un total de 1,25 miliarde de euro pe cele 5 luni, venituri la buget.
Fumați legal dacă vreți să-și primească bunicii pensiile majorate!
Interesant este că, în același timp, Bloomberg a publicat un articol menit să demonstreze că majorarea pensiilor promisă de guvernul actualul de la Atena, care necesită un efort financiar de 600 de milioane de euro, ar putea fi finanțată prin reducerea contrabandei cu țigări. Potrivit Bloomberg, pe străzile Atenei, la câteva minute de sediul Parlamentului, se vând pachete de contrabandă, provenind din China, Pakistan sau Egipt, la un preț de cel puțin două ori mai redus decât cel oficial. Un cartuș de astfel de țigări de contrabandă se poate achiziționa cu 12 euro, iar în retailul ilegal ele ajung la maxim 1,5 euro pachetul.
Drept urmare, în Grecia se vând anual peste 4 miliarde de țigarete, echivalentul a 20% din consumul local (în România contrabanda se situează undeva la 17%). Numai acciza și TVA-ul aferent pierdute de statul elen ar fi adus la buget 670 de milioane de euro și ar fi acoperit majorarea de pensii promisă de actualul executiv elen, susține Bloomberg.
Guvernul vrea ca românii să fumeze timp de 5 luni țigări de contrabandă
În România, în schimb, deși a majorat ținta de deficit bugetar la aproximativ 3% din PIB, limita maximă admisă de CE și dublul procentului recomandat de FMI, Guvernul Cioloș nu pare foarte îngrijorat să renunțe la cei 80% accize și TVA percepute pe fiecare pachet de produs vândut în România. Pentru a nu fi declanșată o nouă procedură de infringement, a 96-a, Cabinetul Cioloș pare determinat să implementeze directiva adoptată în aprilie 2014 odată cu data de 20 mai.
În cazul în care companiile nu se conformează, ele vor mai putea vinde pe piața internă doar pachetele de țigări vechi pe care le au în stocuri. Potrivit directorului Corporate Affair al JTI, Gilda Lazăr, o companie poate, potrivit legislației fiscale, șă-și majoreze producția doar cu 10% de la lună la lună (ANAF neemițându-i mai multe timbre fiscale) și poate stoca în antrepozitele fiscale doar o cantitate de țigări menită a acoperi cererea pentru 25 de zile. Cu alte cuvinte, dacă Guvernul și Parlamentul transpun până pe 20 mai directiva respectivă, pentru a nu fi declanșată o procedură de infringement, stocurile existente vor mai putea acoperi cererea doar o lună. Iar producerea și, implicit, vânzarea de pachete de țigări ambalate în vechea formă vor fi interzise, dacă proiectul de lege este adoptat în actuala formă, fără nicio perioadă de tranziție.
Cum să respecți o lege care nu există?!
“Ni se spune că aveam cunoștință de directivă și că ar fi trebuit să ne adaptăm din timp. Numai că directiva conține cerințe minime. Nu putem investi mai multe milioane de euro fără ca legea și normele ei de aplicare să fie adoptate. Știți ce greu e să respecți o lege fără norme de aplicare, dar să respecți o lege care încă nu există și care evident nu are nici norme este de-a dreptul imposibil”, susține oficialul JTI.
În plus, potrivit oficialilor industriei, faptul că directiva ar trebui implementată în 27 de state, iar la nivel global există doar 2 furnizori de ștanțe cu avertismente de sănătate (Janoschka Group și 4Packaging) și doar 2 furnizori pentru cartonul de pachete (Gmund și A&R Carton), face de-a dreptul imposibilă respectarea termenului. Cei patru furnizori unici au rezervate deja capacitățile de producție. Și în cazul cilindrilor și al tipografiilor specializate în tipărirea pachetelor situația este asemănătoare, numărul furnizorilor fiind limitat, ei deservind toți producătorii de tutun din lume.
Fumătorii sunt obligați să finanțeze majorări de pensii și salarii
Industria tutunului este cel de-al doilea mare contributor la bugetul de stat, după cea de petrol și gaze. Numai în 2015, industria tutunului a achitat peste 3 miliarde de euro taxe și impozite la bugetul general consolidat.
În România, odată cu adoptarea și declararea drept constituțională a legii care interzice fumatul în spațiile publice închise, s-a creat, cel puțin la nivel oficial, un curent de opinie puternic anti-fumat. Paradoxal, se vrea, pe de o parte, ca fumătorii să se lase de acest viciu, iar pe de alta, ca și în cazul Greciei, ei să plătească și majorări de pensii/salarii etc. Dar ce are a face consumul de tutun (bunul cel mai agresiv impozitat din lume, în special în Europa și SUA) cu pensiile, care ar trebui plătite din asigurările contribuabililor? Simplu, pornind de la evidența că fumatul produce externalități negative (majorează riscul apariției unor boli, expune terțe persoane la fumat pasiv), guvernele au adoptat două tactici de internalizare a acestor externalități. Prima este una prohibiționistă (legea interzicerii fumatului în spațiile publice închise), menită a elimina fenomenul fumatului pasiv și a reduce incidența fumatului. A doua este cea pecuniară, introducerea de accize, taxe penalizatoare care, cel puțin teoretic, ar trebui să fie utilizate pentru combaterea externalităților negative ale fumatului. Numai că fumatul fiind o activitate cu o cerere mai puțin elastică, statele au decis că nu există limite până la care să poată impozita acest viciu. Astfel, chiar dacă, potrivit ONG-urilor anti-fumat, în România tratarea bolilor cauzate de fumat costă undeva la 1,2-1,3 miliarde de lei, fumători plătesc anual 13 miliarde de lei taxe și impozite. Numai din celebra “taxă pe viciu” (în realitate o majorare de acciză, căci și ei i se percepe TVA), în perioada 2006-2015, statul a încasat peste 12 miliarde de lei, adică aproximativ suma necesară tratării bolilor de tutun. Restul banilor, de 12 miliarde de lei, plătiți de fumători statului român sunt deturnați de oficiali de la scopul lor (combaterea, internalizarea externalităților negative) și alocați în alte direcții, printre care și plata pensiilor.
Cum vor arăta viitoarele pachete de țigări?
