Rata inflației a scăzut la o singură cifră, de 9,4%.
Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.
Rata inflației a scăzut la o singură cifră, de 9,4%.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că inflația a scăzut în România, urmănd a sosi și datele oficiale care să confirme acest lucru.
Banca Națională a României a majorat de la 7,1% la 7,5% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 4,2% la 4,4% pentru anul următor.
Economiștii se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda cheie la 7% în ședința de politică monetară de azi, 7 august, când va fi aprobat și noul raport privind inflația. Inflația este așteptată să fi coborât la un nivel de o singură cifră în iulie, dar unii analiști vorbesc deja de un risc în creștere privind prețurile de consum, având în vodere modificările fiscale inerente.
Meteorologii anunță instabilitate atmosferică - ploi, vânt puternic, grindină și descărcări electrice, până luni dimineață, fiind în vigoare avertizări Cod galben - în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei și local la munte, respectiv Cod portocaliu - în Moldova, Dobrogea și estul Munteniei. Duminică, este în vigoare și un Cod galben de caniculă, în cea mai mare parte a Moldovei și a Dobrogei, precum și în estul Munteniei, unde temperaturile maxime se vor situa între 33 și 36 de grade. În Capitală temperatura maximă, mai scăzută decât în ziua anterioară, se va situa în jurul valorii de 29 de grade.
Acțiunile Netflix au scăzut cu peste 8% joi, cel mai mare declin intraday din decembrie anul trecut, în contextul în care platforma americană de streaming a ratat estimările de venit în trimestrul al doilea și a oferit o prognoză sub așteptări pentru trimestrul în curs.
Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 10,6% de la 11,3% în aprilie, atât pe fondul unui efect de bază, cât și al domolirii creșterilor de prețuri.
Banca Națională a României se așteaptă la presiuni pe creșterea salariilor atât în privat, cât și la stat, pe fondul deficiențelor din piața muncii, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, prognozele BNR privind o încetinire moderată a economiei au fost deja contrazise de cele mai recente date publicate de Statistică. Cursul de schimb stă sub pericolul deficitului extern, precum și sub cel al incertitudinii scăderii deficitului fiscal, mai arată banca centrală.
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% la 3,2%, potrivit prognozei de primăvară.
Banca Națională a României a revizuit la 7,1% (+0,1 puncte procentuale) prognoza privind rata anuală a inflației la finele lui 2023 și a păstrat la 4,2% estimarea pentru finele lui 2024.
Rata anuală a inflației a scăzut în martie la 14,5% de la 15,5% în februarie, în special pe fondul unui efect de bază. Inflația lunară rămâne ridicată. Banca centrală aștepta o scădere mai semnificativă a inflației anuale în cea mai recentă prognoză.
Rata anuală a inflației a crescut de la 15,1% în ianuarie la 15,5% în februarie, pe fondul scumpirii alimentelor. Inflația lunară a accelerat semnificativ.
Banca Națională a României a redus de la 11,2% la 7% prognoza privind rata inflației la finele acestui an, în principal ca urmare a prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie. La finele lui 2024 inflația ar urma să coboare la 4,2% și să rămână în afara țintei băncii centrale. Cea mai mare parte a inflației ar urma să fie generată de inflația de bază, dar guvernatorul Isărescu spune că nu vrea să ia măsuri prea stricte, care să facă mai mult rău și care ar putea genera ”o recesiune de proporții”.
Rata anuală a inflației a coborât de la 16,4% în decembrie la 15,1% în ianuarie, cel mai scăzut ritm de după toamnă, dinamică sub cea anticipată de analiști. Curentul electric s-a ieftinit cu aproape 16% față de finele anului trecut.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o încetinire a creșterii economiei la 2,8% în acest an, de la 4,9% în anul precedent, și o rată a inflației de 8% la sfârșitul anului, în scădere de la 16,4% la finalul anului 2022.
Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.
″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.
Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finele lui 2022 de la 13,9% la 16,3%. Și în 2023 inflația va fi mai ridicată decât estima anterior banca centrală – în loc de 7,5% prețurile de consum ar urma să crească cu 11,2%. Abia în 2024 inflația ar urma să revină la un nivel de o singură cifră. În trimestrul al treilea din 2024 inflația ar urma să stea în afara țintei, la 4,2%.
Producția industrială va înregistra anul acesta o scădere de 1,3% comparativ cu 2021, diminuarea preconizată pentru producția și furnizarea de energie electrică și termică fiind de 7,1%, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României pentru anul 2022, de la 3,5% anterior (prognoza din vară) la 4,6%, dar a înrăutățit așteptările pentru anul următor la 2,8%, față de 3,7% anterior. Estimarea pentru 2023 va fi folosită de către Ministerul Finanțelor pentru a pregăti proiectul de buget în perioada următoare.