BCR reduce considerabil estimarea de creștere economică pentru 2022 și 2023, după revizuirile de la Statistică

Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.

Profit.ro va organiza, pe 12 decembrie, conferința Profit Financial.forum - Piețele financiare și provocările noilor crize - Ediția a V-a, la care vor participa cei mai mari jucători din piața financiar-bancară.

Conferința, programată la Grand Hotel Marriott București, va fi organizată cu sprijinul Agista, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, NNDKP și UniCredit Bank, urmând să fie transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV

Produsul intern brut a crescut cu 1,3% în trimestrul 3 comparativ cu trimestrul 2, în timp ce estimarea analiștilor chestionați de Bloomberg era pentru o dinamică de -1,5% și prognoza BCR era de -0,5%. Datele de la Statistică nu reprezintă neapărat o veste bună, din moment ce ele au venit pe fondul unei revizuiri ample ale datelor anunțate anterior începând cu jumătatea lui 2020, atribuită de instituție, printre altele, modificării modelului de calcul și al actualizării soft-ului utilizat.

Creșterea trimestrială din T1 2022 de 5,3%, care a dat peste cap toate prognozele economiștilor (și a trezit inclusiv suspiciuni de ”cosmetizare”), confirmată de INS inclusiv în comunicatul din luna octombrie, a fost redusă în comunicatul din noiembrie la 1,5%, mult mai aproape de estimările analiștilor de la acel moment. Totodată, creșterea din T2 a fost redusă de la 1,7% la 1,3%.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Datele ultimei rectificări bugetare din an: Deficitul scade procentual în PIB, dar se menține la 80 mild. lei. Ce ministere primesc bani în plus și de unde se taie

Creșterea anuală raportată de INS pentru T3 este de 4% (în scădere de la 5,1% în T2) față de un consens al analiștilor de 5,5% și o estimare de 8,5% a Erste.

”Consensul privind creșterea anuală a PIB nu are practic nicio relevanță, având în vedere revizuirile mari de date începând cu trimestrul 1 din 2020”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

BCR modifică în jos prognoza pentru acest an la 4,7% de la 6,2%, iar cea pentru 2023 la 2,1% de la 2,7%. De asemenea, estimarea pentru 2024 a fost trasă în jos de la 5,3% la 4,2%.

CITEȘTE ȘI Înmatriculările de mașini electrice din România au depășit 10% din piață

BCR a avut, în prima parte a anului, o estimare de creștere de 2,8% pentru acest an, rectificată în iunie la 5,1% și apoi la 6% în septembrie.

Prognoza pentru dinamica pe 2023 a fost de 5,7% până în iunie, apoi modificată la 4% și apoi redusă din nou la 2,7% în septembrie.

Dascălu arată că, la fel ca la precedentele comunicate de presă din acest an la Statisticii, datele din economie nu se împacă cu cele privind PIB anunțat. ”Creșterea secvențială din al treilea trimestru este din nou în contradicție cu datele de înaltă frecvență, atât hard cât și soft”.

CITEȘTE ȘI INFOGRAFICE 42% din totalul companiilor de impact sunt companii restructurabile sau în insolvență iminentă

Producția industrială, care reprezintă până la un sfert din economie, s-a contractat cu 1,5% în trimestrul 3 față de precedentul, vânzările cu amănuntul, care reprezintă circa o cincime din structura economică, au scăzut cu 0,9%, în timp ce lucrările de construcții (circa 6-7% din PIB) au mers ceva mai bine, cu o creștere de 3,3% în primele două luni ale trimestrului 3.

Încrederea în economie măsurată de Comisia Europeană a scăzut, în ansamblu, de la 102,3 puncte la 101,5 puncte în T3. În octombrie am văzut o revenire a încrederii pentru a doua lună la rând la 102,9 puncte, în contradicție cu evoluția de la nivelul UE.

Cel mai probabil și Banca Națională a României va trebui să reevalueze estimările privind poziția ciclică a economiei, având în vedere revizuirile de la Statistică. Inclusiv în raportul de inflație din noiembrie banca centrală menționa excedentul de cerere agregată peste așteptări din prima jumătate a anului, menținut câteva trimestre peste proiecțiile anterioare, dar previziona în același timp închiderea lui la jumătatea anului viitor. O creștere economică mai mică ar putea fi un nou argumente pentru banca centrală să încheie ciclul de creștere a dobânzii cheie la 6,75%, cum anticipau deja unii analiști.

Economia încetinește în regiune

În Polonia economia a crescut cu 0,9% trimestru la trimestru, după o contracție de 2,3% în T2. Creșterea anuală a încetinit vizibil la 3,5% de la 5,8%.

CITEȘTE ȘI GRAFIC Slăbește BNR șurubul? Lichiditatea din piața bancară, la cel mai bun nivel de la începutul războiului din Ucraina

În Ungaria economia s-a contract cu 0,4% în T3 față de T2, după un avans de 1% în trimestrul precedent. Dinamica anuală a încetinit la 4% de la 6,5%.

Economia Slovaciei a crescut cu 0,3% față de trimestrul 2, și dinamica anuală a încetinit ușor de la 1,3% la 1,2%, în timp ce economia Sloveniei a scăzut cu 1,4% față de T2, cu o încetinire a dinamicii anuale de la 8,3% la 3,4%.