Banca Națională a României a redus de la 11,2% la 7% prognoza privind rata inflației la finele acestui an, în principal ca urmare a prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie. La finele lui 2024 inflația ar urma să coboare la 4,2% și să rămână în afara țintei băncii centrale. Cea mai mare parte a inflației ar urma să fie generată de inflația de bază, dar guvernatorul Isărescu spune că nu vrea să ia măsuri prea stricte, care să facă mai mult rău și care ar putea genera ”o recesiune de proporții”.
Inflația a ajuns la un platou la un nivel foarte ridicat în trimestrul al patrulea al anului trecut și apoi a coborât în decembrie la 16,4% pe an și mai semnificativ în ianuarie la 15,1% pe an, în principal ca urmare a ieftinirii electricității la începutul anului.
Prețurile la energie în creștere s-au dus în celelalte prețuri de consum, explică guvernatorul Mugur Isărescu.
Revizuirea prognozei de inflație vine pe fondul adoptării de către guvern a modificării și prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale (la momentul realizării precedentei prognoze, în noiembrie, acestea nu erau încă adoptate), dar și ca urmare ”a efectelor treptate de temperare a excesului de cerere și de acomodare cu noile condiții privind măsurile de politică monetară și de politică fiscală care sunt în curs de implementare”, spune Isărescu.
Inflația de bază, CORE2 ajustat, din care sunt eliminate prețurile volatile (legume, fructe, ouă), cele administrate, cele la tutun și alcool, precum și cele la energie, indicator pe care banca centrală poate să îl influențeze prin politica monetară, urmează să contribuie cu 6,1 puncte procentuale la inflația din acest an, în timp ce din energie ar trebui să vină o scădere de 0,5 puncte procentuale. Prețurile administrate ar urma să aibă o contribuție de 0,5 puncte procentuale, produsele din tutun și alcoolul de 0,7 pp și prețurile legumelor, fructelor și ouălor de 0,2 pp.
Pe parcursul anului trecut guvernatorul Isărescu spunea că banca centrală nu are instrumentele necesare pentru a interveni asupra unei inflații generate în principal de factorul energetic. Acum, chiar dacă inflația o să fie în principal din cea de bază, spune că este adeptul unui fine tuning în ceea ce privește politica monetară, astfel încât condițiile să nu fie prea restrictive și insistă că BNR nu vrea să trimită economia în recesiune.
”Grosul rămâne în CORE2 ajustat. Și bineînțeles că apare întrebarea, e cazul să strângem și mai mult cererea? Avem o inflație de costuri acolo, nu știu în ce măsură strângând cererea îți afectează inflația când ai asemenea creșteri de costuri. Ce faci dacă reduci cererea, îi mai bagi și pe producători... care au costurile ridicate... îi bagi în recesiune? Discutăm și noi în consiliul de administrație”, spune Isărescu.
”La anul, o inflație de 4,2% e în afara țintei, dar este rezonabilă, dacă ne uităm la contextul geopolitic în care trăim. Avem multe componente pe care nu le stăpânim, nici noi ca bancă centrală, și nu le stăpânește România. Știm noi cum va evolua războiul din Ucraina, în ce măsură se vor reduce în general costurile la produsele energetice?! Cred că trebuie să ne vedem și lungul nasului, să vedem să facem bine, nu rău. Că putem să strângem cu politica monetară să facem mai mult rău și până la urmă să nu iasă nimic sau să iasă o recesiune de proporții, care oricum îți dă peste cap alte echilibre. Aici sunt adeptul unui fine tuning”
Mergem la resorbirea completă a excesului de cerere agregată din a doua jumătate a anului viitor, explică Isărescu, cu trei trimestre mai târziu decât era anticipat anterior, ca urmare a creșterii peste așteptări a PIB în trimestrul al treilea din 2022 și a anticipațiilor privind intrările de bani europeni prin PNRR.
BNR a majorat treptat rata de politică monetară de la minimul pandemic de 1,25% stabilit în ianuarie 2021 la 7% în ianuarie anul curent, cu prima majorară în octombrie 2021. Anul trecut dobânzile la creditele noi în lei au crescut de aproape două ori până la o medie de circa 10%.
