Comisia Națională de Strategie și Prognoză a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României pentru anul 2022, de la 3,5% anterior (prognoza din vară) la 4,6%, dar a înrăutățit așteptările pentru anul următor la 2,8%, față de 3,7% anterior. Estimarea pentru 2023 va fi folosită de către Ministerul Finanțelor pentru a pregăti proiectul de buget în perioada următoare.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Prognoza estimează pentru anul următor, în medie, 5,25 milioane de angajați, în urcare față de 5,17 milioane anul acesta. Câștigul salarial mediu net ar urma să ajungă la 4.235 lei, în urcare cu 11,4% față de 3.801 lei anul acesta.
Prognoza CNSP și prognoze ale instituțiilor internaționale
Prognoza pentru 2022
Estimările pentru anul 2022 au fost fundamentate pe baza evoluțiilor din perioada ianuarie-august (creșterea economică de 5,7% din semestrul I, tendințele indicatorilor sectoriali din iulie și august, dinamica prețurilor, etc.), luând în considerare prelungirea conflictului dintre Rusia și Ucraina și implicațiile pe care acesta îl are asupra economiei europene și mondiale.
Pentru partea a doua a anului au fost prevăzute atenuări de dinamică pe fondul prețurilor ridicate, a afectării ramurilor industriale energointensive, și a trecerii în teritoriu negativ a ritmului anual al câștigului salarial real lunar. Cu toate acestea, varianta prognozei actuale poate fi considerată ca fiind una prudentă, existând premise favorabile ca diminuarea de ritm a consumului privat din ultimul trimestru să fie compensată de intensificarea procesului investițional.
Per ansamblu, avansul economic a fost prevăzut la 4,6% în anul 2022, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul estimat în scenariul din prognoza de vară (+3,5%). Au fost constatate performanțe peste așteptări în activitățile de construcții și servicii, care împreună dețin o contribuție de circa 5 puncte procentuale la majorarea produsului intern brut, atenuând astfel aportul negativ al industriei și agriculturii (-0,9 puncte procentuale).
Pentru sectorul terțiar, căruia i-a revenit rolul de motor al creșterii, valoarea adăugată brută a fost estimată a se majora cu 7,7%, cu o ușoară tendință de încetinire în a doua parte a anului, în timp ce pentru sectorul de construcții a fost prevăzută o dinamică de 6,1%, pe baza accelerării activității din semestrul II. Contribuțiile negative au provenit din partea industriei, pentru care s-a prognozat o diminuare a valorii adăugate brute cu 1,2%, și din partea sectorului agricol, puternic afectat de secetă, ceea ce a condus la revizuirea semnificativă a estimărilor anterioare, până la o scădere de 12,8%.
Pe latura cererii, după un comportament foarte bun în primul semestru (+5%), așteptările au vizat tendința descendentă a dinamicii consumului privat în perioada următoare, corelată cu evoluția puterii de cumpărare. Astfel, creșterea de 5,4% prevăzută pentru întreg anul 2022, a fost cu 1,9 puncte procentuale peste estimarea anterioară.
Investițiile brute au cunoscut o ușoară redinamizare în trimestrul II 2022, tendință care va continua pe măsură ce realizarea investițiilor publice finanțate din fondurile UE (PNRR și cadrul multianual) se va accelera. Cu toate acestea, revizuirea creșterii formării brute de capital brut a fost una modestă (+0,6 puncte procentuale), la 4,3%, existând influențe nefavorabile din zona echipamentelor.
Conform prognozei actuale, în acest an cererea internă se consideră a fi susținătoarea creșterii economice, exportul net având o contribuție nulă - dinamica superioară a exporturilor de bunuri și servicii (9,2%) fiind anulată de cea a importurilor de bunuri și servicii (8,2%).
Prognoza pentru 2023
Pentru anul 2023 se anticipează o decelerare a creșterii economice la 2,8%, cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul prognozei de vară (+3,7%), în condițiile în care efectele defavorabile ale actualului context geopolitic vor continua și vor deveni mai vizibile la nivel european. După o încetinire a activității în primele două trimestre, aceasta se va relansa sub influența pozitivă a construcțiilor (+5,9%) și a serviciilor (+3%), în condițiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naționale și intrările de fonduri europene.
Activitatea în sectorul industrial va continua să fie influențată de nivelul ridicat al prețurilor produselor energetice și de slăbirea industriei în Germania - principalul partener comercial al României. În aceste condiții, a fost prevăzută o creștere modestă a valorii adăugate brute de numai 0,4%, sub nivelul scenariului din prognoza de vară (+2,3%). Pentru agricultură după contracția accentuată din anul anterior se anticipează o majorare cu 9,8% a valorii adăugate brute, în condiții climatice normale.
Pe latura cererii, pentru consumul privat se va urmări o creștere moderată de 2,7% (cu 0,9 puncte procentuale sub estimarea din prognoza de vară 2022), puterea de cumpărare a populației situându-se la un nivel inferior celui prognozat anterior (1,7% față de 2,2%). Luând în considerare faptul că majorarea costurilor de finanțare și a celor cu energia și materiile prime, precum și amplificarea incertitudinilor investitorilor, constrâng realizarea de noi investiții, pentru formarea brută de capital fix s-a estimat o dinamică de 6,2% (cu 1 punct procentual mai puțin decât în prognoza de vară 2022).
Exportul net va contribui ușor negativ la creșterea economică (-0,8 puncte procentuale), în situația unui avans superior al importurilor de bunuri și servicii (+5,4%) comparativ cu exporturile (+4,5%).
Pe termen mediu, ritmul anual al produsului intern brut a fost estimat la 4,8% pentru perioada 2024 - 2026, fiind susținut de un aport semnificativ al sectorului construcții (cu un spor mediu anual de 9%), accentul fiind pus pe atragerea și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR. În ceea ce privește serviciile și industria (cu ritmuri medii anuale de peste 4,5%), se are în vedere dezvoltarea acelor activități cu un plus de valoare adăugată inovativă.
Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta principalul motor al creșterii economice, cu un ritm mediu anual de 8,2%, concretizându-se într-o rată de investiție de circa 29% la sfârșitul intervalului de prognoză, în timp ce consumul privat se așteaptă să evolueze la o dinamică medie inferioară celei a produsului intern brut. Exportul net își va menține contribuția negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând totuși o ușoară tendință de diminuare treptată.
Procesul inflaționist s-a dovedit a fi mai persistent și de amplitudine mai ridicată decât s-a anticipat anterior, astfel încât și decelerarea creșterii prețurilor de consum a fost estimată a avea o intensitate mai redusă. În aceste condiții, previziunile inflației au fost ajustate ascendent pentru anul în curs și următorii doi ani cu circa 1,3 puncte procentuale ca medie anuală, urmând ca în perioada 2024-2025 să se încadreze în jurul valorii de circa 3%.
Prognozele au luat în calcul actele normative în vigoare privind modificarea schemei de plafonare a prețului energiei electrice până la data de 31 august 2023, prelungirea măsurii de reducere a prețului pentru carburanți cu 50 bani/litru până la sfârșitul anului curent, cât și o relativă stabilizare a principalelor cotații internaționale.
Efectele nefavorabile pe termen scurt sunt așteptate a se manifesta pentru componenta mărfurilor alimentare ca urmare a secetei prelungite din acest an, dar și ca efect de runda a două al dispersiei prețurilor produselor energetice. Totodată, prețurile producției industriale cât și costurile în construcții se așteaptă să înregistreze dinamici în scădere, rămânând însă și în anul următor la valori de două cifre.
Revizuirile ascendente pentru prognoza prețurilor au condus, implicit, și la majorarea deflatorului PIB pentru perioada de prognoză.
Deficitul de cont curent a fost estimat a se deteriora comparativ cu prognoza precedentă pentru anul curent și perioada următoare, cauzele provenind din creșterea mai accentuată a prețurilor produselor importate, în special cele energetice, amplificate și de aprecierea dolarului american. Pe termen mediu este de așteptat a se intra într-un proces de corecție a deficitului de cont curent determinat de o absorbție mai bună a fondurilor europene, dar și de o stabilizare a deficitului comercial.
România a reușit să păstreze un echilibrul economic relativ stabil, inclusiv în ceea ce privește piața forței de muncă care a fost susținută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor, o îmbunătățire a flexibilității la locul de muncă, precum și redirecționarea resurselor umane, unde a fost posibil, către sectoarele mai puțin afectate de criză și cu perspectivă de creștere în următorii ani.
Îmbunătățirea estimărilor de creștere economică și noile date disponibile au condus la revizuirea populației ocupate de la 0,7% la 1% pentru anul 2022, iar estimările numărului mediu de salariați au fost ajustate în sus cu 0,2 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,8%).
Totodată, încetinirea activității economice prevăzută pentru anul 2023 a condus la ajustări în jos ale nivelurilor estimate anterior pentru indicatorii de ocupare, cu 0,2 puncte procentuale, atât în cazul populației ocupate (de la 0,9% în prognoza de vară la 0,7% în prognoza de toamnă) cât și în cazul numărului de salariați (de la 1,8% în prognoza de vară la 1,6% în prognoza de toamnă).
Pe termen lung, piața muncii va urma o traiectorie pozitivă, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, astfel în intervalul 2024-2026 populația ocupată va crește cu un ritm mediu de 0,9% iar în cadrul acesteia numărul de salariați se va majora cu un ritm de 2%, în timp ce alte categorii de populație ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.
Rata șomajului BIM va continua să scadă și este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză.
Pentru anul curent, câștigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei. Corespunzător, câștigul salarial mediu net se va majora cu 11,3%, ca urmare a unor măsuri de care beneficiază atât personalul din sectorul bugetar cât și din sectorul concurențial.
Cu toate acestea, pe fondul inflației accentuate din acest an, câștigul salarial real este estimat să scadă cu circa 2%.
Pentru perioada 2023-2026, ritmul mediu anual de creștere a câștigului salarial mediu brut va fi de 9,1%, iar puterea de cumpărare se va reînscrie pe un palier superior, cu o dinamică medie de 3,9%, în concordanță cu contextul economico-social.
