Rata inflației a scăzut, în iulie, la o singură cifră, de 9,4%.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 16,24%, cele nealimentare, cu 4,25%, iar serviciile, cu 11,65%.
Zahărul (51%), cartofii (36%) și ouăle (30%) înregistrează cele mai mari creșteri de prețuri.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat ieri seară că inflația a scăzut în România.
Rata anuală a inflației a scăzut la 10,3% în iunie, de la 10,6% în mai și 16,4% la finele anului trecut.
Banca Națională a României a majorat de la 7,1% la 7,5% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 4,2% la 4,4% pentru anul următor.
Inflația CORE2 ajustat va veni în jos, la 9,9% la finele anului curent și la 5% la finele lui 2024, față de 9,3% respectiv 4,8% în prognoza din mai.
Guvernatorul Mugur Isărescu atrage atenția că prognoza a fost realizată pe datele și legislația în vigoare.
Isărescu mai spune că avem pentru prima oară o scădere trimestrială a prețului la combustibili.
”Prețurile la pompă sunt rezonabile, comparativ cu ce am avut anul trecut”.
Totodată, scăderea inflației a fost ajutată și de scăderea înregistrată de cotațiile materiilor prime.
Pe de altă parte, Isărescu arată că avem și o temperare a creșterii economice.
”E greu să dai inflația în jos și să nu creezi recesiune. Până acum ne-a reușit, dar a însemnat o prelungire a excesului de cerere.”
”Avem creștere economică, însă slăbită semnificativ pentru acest an față de ce consideram la începutul anului”.
Guvernatorul arată că avem o temperare a consumului și că depozitele la termen au crescut, inclusiv pe fondul creșterii dobânzilor, în timp ce creditarea s-a temperat.
”Consum mai mic, economisiri mai mari, ne ajută în ceea ce înseamnă temperarea inflației”, spune Isărescu.
Guvernatorul vorbește de ”o creștere economică bazată mai puțin pe consum și mai mult pe investiții”, însă pentru aceasta este nevoie de creșterea absorbției de fonduri europene.
Creșterea prețurilor alimentare s-a mai temperat, însă serviciile și bunurile nealimentare resimt presiuni de scumpire ca urmare a creșterii costurilor cu forța de muncă, arată Isărescu.
”E posibil ca inflația mai ridicată din România să fie determinată parțial și de sectorul serviciilor”, arată Isărescu, care adaugă că acesta este efectul Balassa-Samuelson: pe măsură ce cresc salariile se scumpesc și serviciile.
Guvernatorul vorbește și de condițiile tensionate in piața muncii, care împing în sus creșterile salariale și apoi alimentează inflația.
”Acest lucru nu se întâmplă numai în România”, spune Isărescu. ”Un mesaj a unui economist de la Fond a fost să ne pregătim de o inflație corelată cu creșterile salariale”.
Guvernatorul Mugur Isărescu oferă exemplu rar de ceea ce analiștii numesc forward-guidance și spune că BNR nu va scădea dobânzile în acest an și că acestea nu vor fi reduse până nu e clar că dobânzile vin în mod clar în jos. Isărescu insistă că este nevoie de măsuri de corecție fiscal-bugetară, altfel aceasta va fi făcută de piețe.
”Anul acesta exclus”, spune Isărescu, întrebat dacă banca centrală va scădea rata cheie în acest an, aflată la un nivel de 7%, stabilit în ianuarie. ”Nu scădem dobânzile până inflația nu vine în mod clar în jos”, spune Isărescu.
