Banca Națională a României a revizuit la 7,1% (+0,1 puncte procentuale) prognoza privind rata anuală a inflației la finele lui 2023 și a păstrat la 4,2% estimarea pentru finele lui 2024.
”Sunt sigur că dacă ar fi introduse elementele din ultima cifră de inflație, din luna aprilie, probabil că tot la 7% s-ar situa. Noi lucrăm cu datele din model, pe care le avem când aprobăm raportul”, spune guvernatorul Mugur Isărescu, cu referire la scăderea inflației la 11,2% în aprilie de la 14,5% în martie, anunțată azi de Statistică. Piața așteapta o scădere a inflației la 11,5%, dar electricitatea s-a ieftinit peste așteptări în aprilie.
”În continuare, cea mai mare parte a inflației este legată de indicele CORE2 ajustat”, spune Isărescu.
Inflația de bază ar urma să contribuie cu 5,9 puncte procentuale la creșterile de prețuri din acest an, în timp ce combustibilii ar urma să scadă 0,7pp. La anul, inflația de bază ar urma să aibă o contribuție de 3 pp.
Isărescu și-a exprimat optimismul cu privire la o evoluție chiar mai bună pe termen scurt a prețurilor, pe fondul creșterii producției agricole și a revenirii legumelor și fructelor românești în piețe.
”Plouă în mai, avem mălai!”, spune Isărescu. ”Ploile din luna mai sunt foarte importante pentru o țară cu potențialul agricol al României, dar care nu are o tehnologie foarte înaltă. Sperăm să avem o inflație chiar mai redusă decât arată graficul și în august să arate mai bine”.
”Depinde de cât de mult te uiți la televizor. Dacă te uiți la televizor, poți să crezi că inflația va fi mult mai mare. Ți-arată mereu seceta din Spania, două-trei lacuri care au secat, probabil că e adevărat”, spune Isărescu.
Guvernatorul adaugă că sunt două categorii de riscuri care ar putea crește inflația, cele din piața muncii – ”probabil că vom asista și în România a creșterii revendicărilor salariale”, precum și cele din piața internațională a petrolului.
BNR a revizuit și prognoza privind deviața PIB, care arată că excesul de cerere din economie se va prelungi.
”Datele despre PIB vor arăta că vom avea și în acest an creștere economică. Țările vecine au și inflația mai mare vor avea probabil și recesiune. Nu este lipsă de modestie, a fost un obiectiv pe care l-am urmărit”, spune Isărescu.
Guvernatorul BNR subliniază că banca centrală nu a dorit să restricționeze prea mult condițiile monetare, astfel încât să fie evitată recesiunea.
”Am tamponat frâna, sper eu suficient cât să atenuăm inflația, inflația de tura a doua, cum ar veni, inflația care se putea așeza pe costuri, determinată de criza energetică, care ar fi amplificat rata inflației”, arată Isărescu.
