Rata anuală a inflației a crescut de la 15,1% în ianuarie la 15,5% în februarie, pe fondul scumpirii alimentelor. Inflația lunară a accelerat semnificativ.
Inflația a crescut surprinzător de mult în februarie și a întrerupt tendința de scădere de două luni. Scumpirea alimentelor cu 1,85% față de ianuarie a determinat creșterea ratei lunare a inflației la 1%, de la 0,3% anterior.
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,45%, în timp ce prețurile medii ale serviciilor au crescut cu 0,7% față de ianuarie.
Analiștii așteptau o creștere cu 0,2 puncte procentuale a inflației la 15,3%
În termeni anuali, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,35%, cele nealimentare cu 12,73% și serviciile cu 10,38%.
Legumele și conservele din legume s-au scumpit luna trecută cu 6,4% față de ianuarie, după o creștere a categoriei alte legume cu 7,9%, în timp ce cartofii s-au scumpit cu 4,6% (față de februarie 2022 cartofii sunt mai scumpi cu 35%). Fructele proaspete s-au scumpit cu 4,9%. Peștele proaspăt s-a scumpit și el semnificativ, cu aproape 2,9%.
Din categoria mărfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit luna trecută articolele de igienă și cosmeticele, cu 2,4%.
Confecționarea îmbrăcămintei și încălțămintei este categoria serviciilor cu cea mai mare creștere, de 3,6%. Chiriile s-au scumpit și ele cu 1,1%.
S-au ieftinit în februarie energia electrică cu 2,3% și cea termică cu 1,1%, precum și uleiul alimentar cu 1,6%.
Față de februarie 2022 s-au scumpit cel mai mult zahărul, cu 63,6% și untul cu 44,9%, dar rate de creștere a prețurilor de 33-35% au înregistrat și cartofii, margarina, laptele, brânza, ouăle.
Gazele și curentul s-au scumpit față de anul trecut cu 42%, respectiv 27,2%.
BNR estima că inflația va scădea la 10,5% la finele lunii martie. O parte din scăderea inflației vine dintr-un puternic efect de bază - creșterile mari de prețuri din 2022 ies din baza de calcul statistic. În martie anul trecut, spre exemplu, prețurile creșteau cu 1,9% față de februarie. Cea mai mare creștere a fost, însă, cea din aprilie, de 3,7%, care după ce va ieși din calculul inflației anuale va duce la o scădere consistentă a indicelui prețurilor de consum.
La jumătatea anului inflația este așteptată de banca centrală să scadă la 8,7% și la finele anului la 7%.
Pe baza acestor estimări, BNR a ales să țină rata cheie la 7% la ședința de politică monetară din februarie și, mai mult, a lăsat un nivel record al lichidității în piața bancară, ceea ce a dus la scăderea sau menținerea ratelor interbancare.
Banca centrală are o țintă de inflație de maximum 3,5%, ratată însă în ultimii doi ani. Mai mult, în 2021 și 2022 BNR a subestimat inflația în toate prognozele din rapoartele trimestriale.
Rata inflației de bază, din care sunt eliminate prețurile volatile, cele administrate, cele la tutun și alcool, și care este urmărită îndeaproape de banca centrală, a continuat să crească în februarie până la 15,1% de la 14,1% pe an în luna precedentă. Evoluția arată că presiunile inflaționiste fundamentale din economie sunt încă ridicate și că inflația nu este generată doar de unele categorii de produse și servicii.
