Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
Formarea brută de capital fix, adică investițiile, au avut principala contribuție la creșterea PIB în trimestrul al doilea, de 3 puncte procentuale din expansiunea de 1,1%, în timp ce exporturile nete au contribuit cu 1,2 puncte procentuale și consumul cu 0,9 puncte procentuale. Variația stocurilor a scăzut 4 puncte procentuale din dinamica PIB.
Scăderea vitezei consumului este importantă, deoarece acesta reprezintă circa 80% din formarea PIB, din care consumul populației e 70%.
În dinamică anuală, consumul a încetinit la 1,1%, în timp ce față de primul trimestru volumul s-a redus cu 2,1%, cel mai mare declin de după al doilea trimestru din 2020, când se simțeau din plin efectele pandemiei și ale măsurilor asociate.
”De fapt, aproape toate componentele au început să scadă în trimestrul al doilea față de precedentul, singura excepție notabilă fiind investițiile fixe, care au crescut cu 5,6% în termeni trimestriali. Acest lucru arată că economia merge în fapt cu un singur motor: investițiile publice finanțate în mare măsură cu fonduri UE”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România.
Față de trimestrul al doilea de anul trecut, volumul investițiilor în capital fix a crescut cu 11,7%, fiind de departe capitolul cu cel mai mare avans.
Banca olandeză și-a redus prognoza de creștere economică la 1,5% pentru acest an, după datele semnal publicate luna trecută. Acum își menține estimarea după ce Statistica a dat detalii suplimentare. ING se așteaptă al un consum în scădere, evoluție confirmată și de cele mai recente date, care arată o scădere de 0,3% în iulie față de iunie și o creștere de doar 1,2% an/an a comerțului cu amănuntul. Pe de altă parte, salariile au crescut cu 6% în termeni reali, ceea ce ar trebui să limiteze pierderile de vânzări în perioada următoare, crede Tătaru.
”Mai mult, recenta extindere a plafonului de preț al produselor alimentare esențiale de către guvern va sprijini venitul disponibil în lunile următoare. Dar perspectivele semnificativ mai slabe ale cererii externe din partea partenerilor comerciali cheie precum Germania, unde activitatea industrială suferă în prezent o scădere majoră, vor afecta exporturile”, adaugă economistul ING.
În prima jumătate a anului, dinamica PIB a fost de 1,7%. După rectificarea datelor, Statistica a prezentat încă de luna trecută un avans mai mare în termeni secvențiali, de 0,9%, în accelerare de la 0,5% în trimestrul precedent.
”România pare să aibă unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere trimestrială din regiune în T2 din 2023, deși cifra anuală a încetinit pentru al doilea trimestru consecutiv în T2 2023 după ce a atins un vârf în T4 2022, tendință care este probabil să continue și în trimestrele următoare”, arată Dorina Ilașco, analist la BCR.
BCR estimează o creștere a PIB de 2,1% în acest an, susținută de investiții, în timp ce contribuția consumului populației este așteptată să scadă. Banca mai așteaptă și o surpriză pozitivă din partea agriculturii. Astfel, chiar dacă indicele de volum a scăzut față de trimestrul 1 cu 1,7% și contribuția la dinamica PIB a fost zero în prima jumătate a anului, BCR estimează că recolta este una bună, după ce date recente arată o creștere de 10,5% la șapte luni. ”Până acum, randamentele pentru principalele culturi arabile sunt semnificativ peste nivelurile din sezonul trecut și media lor pe cinci ani”, arată Ilașco.
Pe partea de ofertă, industria (care are o contribuție de o cincime la formarea PIB) a continuat să sufere în trimestrul al doilea și a tras în jos creșterea economică cu 0,9 puncte procentuale. Construcțiile, comerțul (care împreună reprezintă un sfert din formarea PIB) au adăugat fiecare câte 0,2 puncte, sectorul IT&C a adus 0,4 pp, tranzacțiile imobiliare și serviciile pentru afaceri au adus câte 0,3 pp.
ING se așteaptă la o accelerare a economiei la 3,7% anul viitor, dar arată că cererea externă, dobânzile încă ridicate și consolidarea fiscală ar putea trage în jos economia.
”Acestea fiind spuse, o absorbție încă puternică a fondurilor UE și investițiile susținute în infrastructură ar trebui să continue să aibă un impact pozitiv asupra creșterii. În plus, cele patru runde de alegeri din 2024 ar putea duce la un derapaj al ajustării fiscale și, astfel, ar putea menține un stimul fiscal mai mare până în 2025”, arată Tătaru.
România se află în procedură de deficit excesiv și trebuie să corecteze deficitul bugetar, care va depăși cel mai probabil ținta de 4,4% pentru acest an. Guvernul discută creșterea taxelor, după ce Comisia Europeană a ridicat posibilitatea unor suspendări de fonduri europene.
BCR vede o accelerare a economiei la 4,2% anul viitor, pe fondul creșterii consumului și a unui impact întârziat al creșterilor de salarii din acest an, precum și a efectele investițiilor publice.
