Cheltuielile din noiembrie și decembrie sunt, de obicei, cele mai mari din an pentru Guvern, acesta fiind perioada în care statul dă drumul banilor, ordonatorii de credite și primăriile se grăbesc să nu rămână bani necheltuiți, iar la buget ajung la plată facturi multe și pe sume mari. Guvernul speră să țină deficitul (diferența dintre venituri și cheltuieli) din ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, la 1,5% din PIB, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și țintește un deficit de 5-5,5% din PIB pentru tot anul. Obiectivul de 1,5 pentru noiembrie și decembrie este unul destul de ambițios, având în vedere că Guvernul și-a asumat investiții foarte mari în acest an, multe dintre ele cu fonduri europene, unde nu-și permite să încetinească ritmul cheltuielilor.
Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
Italia pregătește majorarea deficitului bugetar din 2023 peste ținta de 4,5% din PIB, stabilită în aprilie, în urma impactului stimulentelor fiscale costisitoare acordate pentru îmbunătățirea locuințelor, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Capitalizarea Novo Nordisk a crescut vineri, pentru scurt timp, peste cea a producătorului francez de bunuri de lux LVMH, producătorul danez de medicamente devenind cea mai valoroasă companie din Europa, datorită încrederii investitorilor în succesul medicamentelor sale pentru slăbit, transmite Reuters.
Premierul Marcel Ciolacu s-a deplasat vineri, la Bruxelles, după cum a relatat Profit.ro, pentru a convinge Comisia Europeană că trebuie să accepte un deficit bugetar peste cel asumat, de 4,4% din PIB, ca urmare a efoturilor bugetare cauzate de războiul din Ucraina. Potrivit propriilor declarații, în timp ce Guvernul susține că ar fi cheltuit 3,5% din PIB în acest sens, incluzând aici și majorarea suplimentară a bugetului apărării, funcționarii Comisiei au calculat cheltuieli suplimentare pentru bugedt de doar 1,5%.
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,43% din PIB după primele șapte luni ale anului, la 38,6 miliarde de lei, de la 2,34% din PIB, respectiv 37,21 miliarde de lei, la finalul primului semestru, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.
Ungaria s-a afundat în mod neașteptat în recesiune, înregistrând cea mai lungă contracție economică din ultimii 28 de ani, în timp ce războiul din Ucraina a continuat să submineze creșterea economică în estul Uniunii Europene. România este, totuși, o excepție, reușind să mențină o creștere constantă, scrie Bloomberg.
Economia a crescut cu 0,9% în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent, cu mult peste așteptările analiștilor, anunță Institutul Național de Statistică. Dinamica anuală a încetinit însă simțitor la 1,1% de la 2,4% pe serie brută. Datele au suferit revizuiri puternice.
Economistul-șef al JPMorgan a declarat vineri că banca nu mai prognozează o recesiune în SUA în acest an și și-a mărit estimarea de creștere economică, în condițiile în care economia se extinde într-un ”ritm sănătos”, transmite Reuters.
Produsul intern brut (PIB) al Italiei a scăzut cu 0,3% în al doilea trimestru față de trimestrul precedent, potrivit unei prime estimări publicate luni de Institutul Național de Statistică (Istat), transmite AFP.
Germania a ieșit din recesiune în al doilea trimestru, dar PIB-ul a stagnat, existând încă semne de întrebare cu privire la sănătatea celei mai mari economii europene.
În anul 2000, când România a început procesul de negociere pentru a intra în UE, PIB/cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare (ppc) reprezenta doar 26% din media UE, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit ușor în urcare prognoza privind creșterea economiei globale în acest an, pe fondul accelerării sectorului serviciilor în prima parte a anului, însă avertizează că inflația rămâne ridicată, iar producția și consumul privat dau semne de slăbiciune.
Zona euro a evitat, până la urmă, o recesiune de iarnă, potrivit datelor revizuite publicate de Eurostat.
Produsul Intern Brut, pe serie brută, estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 318,557 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,4% față de trimestrul I 2022, arată datele provizorii (2) publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 394,379 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,2% față de trimestrul IV 2022 și cu 2,9% față de trimestrul I 2022.
Perspectivele mediului de afaceri din Germania s-au deteriorat, ajungând la cel mai scăzut nivel din acest an, ceea ce demonstrează că cea mai mare economie a Europei luptă să se redreseze după recenta recesiune.
Partidul Social Democrat a majorat estimarea de creștere economică la 4,2% în 2023, în programul de guvernare, față de estimarea publicată de Comisia de Prognoză de 2,8% și în contextul în care economia este în încetinire vizibilă. Documentul prevede atât un produs intern nominal brut mai mare, ceea ce ar permite un deficit bugetar mai mic, cât și un deflator sub cel estimat de Prongoză. Și estimarea de creștere economică pentru anul viitor este majorată substanțial.
România a înregistrat o creștere economică în primul trimestru de 2,3% pe seria brută și de 2,8% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2022, însă, raportat la trimestrul anterior, Produsul Intern Brut (PIB) a fost în termeni reali mai mare cu doar 0,1%, potrivit datelor provizorii (1) publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Mâna de lucru românească este apreciată, dar plătită mai puțin în Italia, pentru că românii nu au nicio formă de asociere care să le apere drepturile, a declarat la Prima News Robert Răducescu, președintele Camerei de Comerț Româno-Lombarde.
Dinamica anuală a economiei a încetinit la 2,3% pe serie brută și cu 2,8% pe serie ajustată în primul trimestru din acest an de la 4,7%, respectiv 4,3% în trimestru din 2022, arată datele semnal de la Statistică. Creșterea secvențială s-a redus la 0,1% de la 1%. Încetinirea activității economice este mult mai pronunțată decât anticipau analiștii.
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% la 3,2%, potrivit prognozei de primăvară.
Metaversul ar putea contribui cu până la 760 de miliarde de dolari, sau aproximativ 2,4%, la produsul intern brut (PIB) anual al SUA, până în 2035, potrivit unui studiu comandat de proprietarul Facebook, Meta Platforms, transmite Reuters.
Cel puțin o dată pe an, Eurostat confirmă prin noi date că Bulgaria este cea mai săracă țară din UE. Mai exact, vorbim de comparații ale PIB-ului pe cap de locuitor pe baza parității puterii de cumpărare.