Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit ușor în urcare prognoza privind creșterea economiei globale în acest an, pe fondul accelerării sectorului serviciilor în prima parte a anului, însă avertizează că inflația rămâne ridicată, iar producția și consumul privat dau semne de slăbiciune.
“Forțele care au împiedicat creșterea în 2022 persistă. Inflația rămâne ridicată și continuă să erodeze puterea de cumpărare a gospodăriilor. Înăsprirea politicilor de către băncile centrale ca răspuns la inflație a crescut costul împrumuturilor, limitând activitatea economică”, arată FMI în raportul său actualizat privind perspectivele economiei mondiale.
FMI notează că îngrijorările imediate cu privire la sănătatea sectorului bancar s-au atenuat, în urma măsurilor prompte luate de autorități, dar ratele ridicate ale dobânzilor se infiltrează în sistemul financiar, în timp ce băncile din economiile avansate au înăsprit semnificativ standardele de creditare, reducând oferta de credite.
“Impactul ratelor mai ridicate ale dobânzilor se extinde asupra finanțelor publice, în special în țările mai sărace care se confruntă cu costuri ridicate ale datoriei, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru investițiile prioritare. Prin urmare, pierderile de producție în comparație cu previziunile de dinaintea pandemiei rămân mari, în special în cazul celor mai sărace țări din lume”, potrivit raportului.
FMI estimează că economia mondială va crește cu 3% în 2023, comparativ cu un avans de 2,8% preconizat în aprilie, în contextul în care activitatea economică din primul trimestru a dat dovadă de reziliență, “în pofida vânturilor potrivnice”.
“În majoritatea economiilor, prioritatea rămâne realizarea unei dezinflații susținute, asigurând în același timp stabilitatea financiară. Prin urmare, băncile centrale ar trebui să se concentreze în continuare pe stabilitatea prețurilor și pe consolidarea supravegherii financiare și a monitorizării riscurilor”, potrivit FMI.
Activitatea economică din primul trimestru a fost susținută, în principal, de sectorul serviciilor.
În același timp, sectoarele non-serviciilor, inclusiv industria prelucrătoare, au dat dovadă de slăbiciune, iar indicatorii cu frecvență ridicată pentru al doilea trimestru indică o încetinire mai amplă a activității, arată FMI.
“Pe fondul reducerii consumului de bunuri, al incertitudinilor sporite cu privire la viitorul peisaj geoeconomic, al creșterii slabe a productivității și al unui mediu financiar mai dificil, firmele au redus investițiile în capacitatea de producție. Formarea brută de capital fix și producția industrială au încetinit brusc sau s-au contractat în principalele economii avansate, antrenând cu ele comerțul internațional și industria prelucrătoare din piețele emergente. Comerțul internațional și indicatorii cererii și producției în industria prelucrătoare indică o nouă slăbiciune. Excesul de economii acumulate în timpul pandemiei este în scădere în economiile avansate, în special în Statele Unite, ceea ce implică un tampon mai subțire pentru a se proteja împotriva șocurilor, inclusiv a celor legate de costul vieții și a celor cauzate de o disponibilitate mai limitată a creditelor”, potrivit raportului citat.
FMI se așteaptă la o creștere economică de 1,8% în SUA în acest an, ușor peste avansul de 1,6% estimat în aprilie. În 2024, economia americană ar urma să încetinească la 1, comparativ cu o creștere de 1% preconizată anterior.
Economia zonei euro este estimată să crească cu 0,9% în acest an și cu 1,5% anul viitor. Ambele proiecții au fost îmbunătățite cu 0,1 puncte procentuale față de estimările din aprilie.
FMI a revizuit în urcare prognozele de creștere pentru Italia și Spania, însă a înrăutățit estimarea pentru cea mai mare economie a regiunii, Germania, pe fondul producției slabe din industria prelucrătoare și al declinului economic din primul trimestru.
Conform noilor proiecții, economia germană este așteptată să se contracte cu 0,3% în 2023, o înrăutățire cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu estimarea din aprilie.
Economiile Italiei și Spaniei sunt estimate să crească cu 1,1% și, respectiv 2,5%.
“Având în vedere serviciile și turismul mai puternice, creșterea a fost revizuită în sus cu 0,4 puncte procentuale pentru Italia și cu 1 punct procentual pentru Spania. Cu toate acestea, pentru Germania, slăbiciunea producției din industria prelucrătoare și contracția economică în primul trimestru al anului 2023 se reflectă într-o revizuire în sens negativ cu 0,2 puncte procentuale a creșterii, la -0,3%”, arată FMI.
În Europa emergentă și în curs de dezvoltare, regiune ce include și România, produsul intern brut este estimat să crească cu 1,8% în 2023, peste avansul de 1,2% preconizat anterior.
Prognoza pentru Rusia a fost revizuită în creștere cu 0,8 puncte procentuale, la un avans de 1,5%, “reflectând datele concrete (privind comerțul cu amănuntul, construcțiile și producția industrială), care indică o primă jumătate de an puternică, cu un stimulent fiscal de amploare ce a impulsionat această forță”, potrivit raportului.
În 2024, economia românească este așteptată să accelereze la 3,7%.
