BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.
Produsul intern brut al României a crescut cu 2% în termeni reali în 2023, arată datele semnale publicate de Statistică. În trimestrul 4, economia a scăzut cu 0,4% față de trimestrul precedent și a crescut cu 2,9% în termeni anuali.
Produsul intern brut pe cap de locuitor va ajunge, în premieră, la 20.000 euro în acest an iar cheltuielile pentru investiții se situează la 120 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB, transmite ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
După mandatul de un an și șapte luni de premier, pot să mă uit în urmă și să văd că economia României a crescut cu 4,7%, că am lăsat în valoare nominală un PIB care a crescut cu 47 de miliarde, peste așteptări. A fost pentru prima dată când am depășit prognoza cu aproape 47 de miliarde de euro. Deci doar depășirea reprezintă PIB-ul pe care îl avea România în anii 2000. Și am ajuns la 300 de miliarde de euro valoarea nominală a PIB, ceea ce a reprezentat un prag, care a fost depășit. În 2023 am putut să discutăm de un PIB în valoare nominală de 330 de miliarde de euro”, a declarat Nicolae Ciucă, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Fondul Monetar Interațional (FMI) estimează pentru România, o creștere economică apropiată de 3% în acest an, în contextul în care, în toamnă, estima o creștere de 3,8%. Totodată, FMI estimează un deficit bugetar de 5,75% în 2024 și apoi de peste 6 % din PIB în următorii ani.
Zona euro a evitat, la limită, o primă recesiune de la pandemie în a doua jumătate a anului 2023, deoarece creșterea mai puternică din Italia și Spania a compensat problemele din Germania.
Economia americană a continuat să crească într-un ritm puternic la sfârșitul anului 2023, un an în care șomajul a rămas scăzut, inflația s-a temperat, iar recesiunea prezisă pe scară largă nu s-a materializat.
Așteptările mediului de afaceri german s-au înrăutățit pentru a doua lună, dezamăgindu-i pe analiști, după un început deja dificil al anului pentru cea mai mare economie a Europei.
Germania a continuat să evite o recesiune provocată de criza energetică, în ciuda faptului că PIB-ul s-a redus la sfârșitul anului 2023 și pe parcursul întregului an.
Produsul Intern Brut al României, estimat pentru anul 2022 – date semidefinitive – a fost de 1.401.345.400.000 lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,1% față de anul 2021, anunță Institutul Național de Statistică (INS).
România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanțele economice, însă țara se confruntă în continuare cu un decalaj mare de convergență față de standardele de viață din UE și cu mari disparități regionale și sociale. Pentru a rezolva aceste probleme, România trebuie să își valorifice sectorul privat, potrivit unui nou raport IFC.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Comisia Europeană a redus puternic estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 3,2% la 2,2%.
Economia României va crește anul viitor cu 3,4%, iar câștigul mediu net lunar va atinge 4.733 lei, indică noile prognoze ale Guvernului.
Germania, cea mai mare economie europeană, se va contracta cu 0,4% anul acesta și va înregistra în 2024 o creștere modestă de 0,7%, estimează influentul Consiliu German al Experților Economici (GCEE), transmit DPA și AP.
Banca Centrală Europeană (BCE) se așteaptă ca produsul intern brut (PIB) al blocului monetar să se contracte sau să stagneze în trimestrul al patrulea, a declarat vicepreședintele instituției Luis de Guindos, citat de agenția Reuters.
Sumele colectate din taxe și contribuții sociale în Uniunea Europeană au crescut cu 480 miliarde de euro în 2022, comparativ cu 2021, ajungând la 6.549 de miliarde de euro, însă ponderea taxelor în PIB-ul UE a scăzut până la 41,2% anul trecut, de la 41,5%, arată datele publicate de Eurostat.
Inflația din zona euro a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii peste doi ani, în condițiile în care economia s-a contractat în urma unei creșteri fără precedent a ratelor de dobândă.
Economia Germaniei s-a contractat în al treilea trimestru cu mai puțin decât se estima, în contextul în care investițiile în creștere au compensat scăderea cheltuielilor de consum. Totodată, cea mai mare economie europeană a reușit să evite o recesiune iarna trecută, potrivit statisticilor revizuite.
Economia americană a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape doi ani în trimestrul al treilea, depășind așteptările analiștilor, în contextul în care consumul privat a accelerat puternic.
Economia Chinei a înregistrat un ritm de creștere peste așteptări în al treilea trimestru, în timp ce consumul a accelerat, de asemenea, în septembrie, ceea ce sugerează că recenta revenire a economiei chineze i-ar putea permite să atingă obiectivul anual de creștere al Beijingului, transmite agenția Reuters.
În timp ce economia ungară se apropie de media UE în privința dezvoltării, performanța sa relativă se deteriorează în comparație cu cea a țărilor din regiune, scrie publicația ungară de opoziție NÉPSZAVA, citată de Rador.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit din nou prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de 2,2%.
Președintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, le-a transmis participanților la Repatriot Summit 2023 că nivelele de ambiție trebuie să fie cât mai ridicate pentru a avea rezultate cât mai bune, propunând ca țintă, la sugestia oamenilor de afaceri români, un nivel al PIB pentru 2027 de 500 de miliarde de euro.