Zona euro a evitat o recesiune, în pofida faptului că inflația rămâne o amenințare, dar a ratat estimările de creștere ale analiștilor pentru primul trimestru al anului.
Planificata reformare a reglementărilor fiscale din UE ar trebui să solicite guvernelor țărilor cu un grad ridicat de îndatorare să-și reducă în fiecare an datoria cu cel puțin 1% din PIB, se arată într-un document al autorităților germane consultat de Reuters.
Produsul intern brut estimat pentru anul 2022 a fost de 1.409 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,7% față de anul 2021, arată noile date provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Economia României este așteptată să încetinească la 2,6% în acest an, după un avans de 4,8% în 2022, în contextul în care războiul din Ucraina și inflația ridicată afectează creșterea, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Mondiale.
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) al Ungariei, Portugaliei și României și Letoniei s-a situat în toate cele trei țări la 77% din media Uniunii Europene în anul 2022, arată datele preliminare publicate de Eurostat.
Economia românească este așteptată să încetinească serios în acest, dar să aibă cea mai mare creștere reală din regiune. Dinamica PIB ar urma să accelereze anul viitor, când va fi din nou cea mai ridicată între țările din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, deficitul de cont curent este așteptat să rămână la un nivel foarte ridicat, mult peste media regională.
Cele mai recente proiecții ale Fondului Monetar Internațional (FMI) referitoare la creșterea economiei mondiale în 2023 sunt prea optimiste, potrivit analiștilor Oxford Economics, care avertizează că activitatea globală încetinește, condițiile de creditare continuă să se înăsprească, iar băncile centrale ar putea să nu revină prea curând la politici monetare mai relaxate.
Economia zonei euro nu a reușit să crească la sfârșitul anului 2022, contrar estimărilor anterioare, performanțele mai slabe din Germania și Irlanda contribuind la reviziuirea cifrelor inițiale.
Sectorul construcțiilor a fost motorul creșterii economice în trimestrul al patrulea, în condițiile unei contribuții importante din partea investițiilor care au urcat dinamica la 4,6%. Pe tot anul trecut, cele mai importante contribuții la creșterea economică de 4,8% au venit din comerț și sectorul IT&C, în timp ce agricultura și industria au avut performanțe slabe.
China și-a stabilit o țintă modestă de creștere economică în acest an, de aproximativ 5%, duminică, în ziua în care a început sesiunea anuală a Congresului Național al Poporului (NPC), care este pregătit să pună în aplicare cea mai mare restructurare guvernamentală din ultimii zece ani.
Indicatorul de încredere în economie a revenit pe creștere în februarie după două luni consecutive de scădere. Și-a revenit doar sectorul serviciilor, în timp ce celelalte sectoare, precum industria, au continuat contracția. Indicatorul de încredere arată spre o contracție sau cel mult o stagnare a produsului intern brut în primul trimestriu din acest an comparativ cu ultimul din 2022, cred unii analiști.
Economia României este așteptată să crească cu 1,7% în acest an, mai lent comparativ cu estimările anterioare, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Creșterea economică a României a fost de 4,8% în 2022, față de 5,8% în anul anterior și ușor sub estimarea oficială.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în acest an, însă avertizează că inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și încetinirea celorlalte economii din UE vor afecta creșterea.
Autoritățile au realizat un scenariu de risc în privința unui cutremur puternic în zona Vrancei, care are o perioadă medie de recurență de 1.000 de ani. S-a luat în considerare că declașarea și producerea cutremurului ar avea loc noaptea, iar 95% din populație s-ar afla în clădiri rezidențiale.
Zona euro este pe cale să evite o recesiune, după ce a înregistrat o creștere neașteptată la sfârșitul anului 2022, în ciuda unei inflații de două cifre și a invaziei Rusiei în Ucraina.
Economia germană s-a contractat în mod neașteptat în trimestrul al patrulea, conform datelor publicate luni, semn că cea mai mare economie europeană ar putea intra până la urmă în recesiune, deși probabil una mai puțin severă comparativ cu temerile inițiale.
PIB-ul german a scăzut cu 0,2% în ultimele trei luni din 2022, potrivit datelor oficiale, în timp ce prima economie europeană s-a confruntat cu consecințele invaziei rusești în Ucraina, potrivit AFP.
Creșterea nominală a PIB-ului României a fost în 2022 de 49 miliarde euro față de anul anterior, ajungându-se la echivalent a 1.427 miliarde lei, peste prognoza oficială, de 1.396 miliarde lei, a anunțat premierul Ciucă. Creșterea PIB-ului este astfel de 4,9% față de 4,6% cât fusese estimat, a mai arătat prim-ministrul, care în acest context a afirmat că astfel ”s-a reușit o performanță guvernamentală”.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Economiștii de la Goldman Sachs nu mai prognozează o recesiune în zona euro, după ce economia s-a dovedit mai rezistentă pe finalul anului 2022, prețul gazelor naturale a scăzut brusc, iar China a renunțat la restricțiile Covid-19 mai devreme decât era anticipat.
Produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 30,4% în 2022 – cea mai mare scădere anuală din ultimii peste 30 de ani – din cauza războiului cu Rusia, a declarat ministrul economiei Iulia Șviridenko, citată de The Guardian.
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) s-a cifrat, în octombrie 2022, la 651,508 miliarde lei, față de 646,073 miliarde de lei în septembrie și 577,521 miliarde de lei la finalul anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
România a înregistrat în primele 9 luni o creștere anuală de 22% a PIB/capita, cea mai mare din UE, avans care, dacă ar fi menținut, ne-ar putea permite să urcăm de pe tradiționala poziție de ocupant al penultimului loc în UE la acest indicator, arată economistul-șef Alpha Bank. Doar 5 țări au putut avansa în clasamentul UE după PIB/capita, în ultimii 10 ani, iar pentru a reuși, România nu ar trebui să rateze cu niciun chip șansa PNRR și a fondurilor europene.
Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, nu consideră că Rusia ar fi fost grav slăbită în cele nouă luni de război în Ucraina, relatează duminică DPA, preluată de Agerpres.