Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
ING Bank taie de la 3,7% la 2,8% prognoza de creștere economică pentru anul viitor, după ce recent redusese estimarea pentru acest an de la 2,5% la 1,5%, pe fondul pachetului de măsuri fiscale anunțat de guvern.
Astfel, deși economia ar urma să accelereze anul următor, nivelul prognozat este unul semnificativ sub cel anticipat în urmă cu câteva luni.
Alegerile de anul viitor au potențialul de a încetini procesul necesar de consolidare fiscală, ceea ce ar lăsa politica fiscală stimulativă, în timp ce salariile sunt în continuare în creștere, ceea ce va susține consumul, arată o analiză ING Bank.
„Pe de altă parte, cel mai recent pachet fiscal anunțat ar putea pune presiune pe procesul de dezinflație și pe creșterea economică, majorând riscurile pentru o creștere mai redusă, și au potențialul de a duce la un mediu în care dobânzile rămân la un nivel ridicat mai multă vreme”, arată o analiză semnată de Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România, Ștefan Posea, economist la ING România și Frantisek Taborsky, strateg al ING pentru regiunea EMEA.
Guvernul a anunțat majorări de taxe și impozite pentru firme și unii angajați de la începutul anului viitor. Astfel, firmele cu afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an vor plăti un impozit de 1% din rulaj, dacă acesta este mai mare decât impozitul pe profit de 16%. Băncile vor plăti ambele impozite. De asemenea, sunt eliminate sau reduse facilitățile fiscale (adică scutirile de impozite și contribuții) pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Sunt majorate și accizele și introduse unele noi.
„Combinația între încetinirea creșterii economice, venituri sub plan și cheltuieli peste țintă nu reprezintă niciodată un lucru bun, și încă de la mijlocul anului trecut a devenit clar că e nevoie de măsuri suplimentare”, arată analiștii ING.
Erste Bank anunță, de asemenea, că taie de la 4,2% la 3,3% estimarea de creștere pentru anul viitor, dar menține la 2,1% estimarea pentru anul în curs.
„Riscurile sunt ca creșterea PIB prognozată pentru anul 2024 să fie mai mică din cauza: taxelor mai mari pe firme ce riscă să descurajeze investițiile private, implementarea mai lentă a investițiilor publice planificate, întârzierilor din atragerea fondurilor UE, a scăderii încrederii consumatorilor ca urmare a incertitudinilor inerente unui an electoral și a inflației mai persistente decât era anticipat”, arată o analiză realizată de analiștii BCR Dorina Ilașco și Vlad Ioniță.
Erste a revizuit în jos, cu 0,2 pp și 0,5 pp prognozele de creștere în zona euro pentru 2023 și 2024, la 0,7%, respectiv 1%.
Analiștii BCR se așteaptă ca economia să fie susținută anul următor de investițiile din fonduri UE, inclusiv fondurile din PNRR, dar și de creșterea salariilor. Totodată, se așteaptă ca salariile mai mari, mai ales în industrie, unde au depășit creșterile de productivitate, să alimenteze inflația, ceea ce va determina BNR să mențină dobânzile ridicate mai mult timp.
„Dobânzile ridicate mai multă vreme înseamnă creștere economică mai redusă și cu siguranță vor afecta producția pentru anul viitor”, arată analiștii BCR.
Erste anticipează o contracție de 5,2% a industriei în acest an și o revenire pe creștere la 2,8% anul viitor.
ING estimează impactul măsurilor anunțate la 1,2% din PIB în fiecare an pe parcursul următorilor 2-3 ani. La acest moment nu cunoaștem noile ținte de deficit bugetar, dar ING estimează că deficitul ar putea ajunge la 5,5% din PIB în acest an și la 4% în 2024, urmând să scadă mai aproape de 3% în 2025.
„Totuși, această evoluție este puternic dependentă de o creștere relativ puternică a produsului intern brut. În măsura în care noile ținte vor fi agreate cu Comisia Europeană (și credem că vor fi), atunci nu ar trebui să zdruncine prea mult încrederea piețelor și/sau fluxul de fonduri UE”, adaugă analiștii băncii olandeze.
Totodată, ING consideră că economia europeană va performa mai slab anul viitor decât se așteaptă cei mai mulți analiști, ceea ce va afecta suplimentar cererea externă și exporturile românești.
Economia românească a încetinit semnificativ în prima jumătate a anului, la 1,7%, de la 5,7% în aceeași perioadă din 2022, pe fondul încetinirii dinamicii consumului privat, dar și a celui public, în timp ce investițiile, finanțate cu fonduri UE, au fost în creștere. Pe partea de cerere, cu excepția construcțiilor inginerești, aproape toate activitățile au avut o contribuție negativă la dinamica PIB, mai ales industria, arată analiștii ING.
„Colectarea mai redusă de taxe în lunile de vară ar putea fi un indiciu că economia încetinește deja mai mult decât era așteptat. Mai mult, povara fiscală mai mare și creșterea salariului minim agreată de coaliția guvernamentală ar putea fi o tară asupra ofertei din economie, mai ales dacă consumul privat va continua să rămâne la fel de slab pe cât ne așteptă”, adaugă analiștii băncii olandeze.
ING estimează că România își va păstra ratingul „recomandat pentru investiții” acordat de agențiile internaționale.
