România a înregistrat o creștere economică în primul trimestru de 2,3% pe seria brută și de 2,8% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2022, însă, raportat la trimestrul anterior, Produsul Intern Brut (PIB) a fost în termeni reali mai mare cu doar 0,1%, potrivit datelor provizorii (1) publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2023, nefiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 120 din 16 mai 2023", precizează INS.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2023, a fost de 389,155 miliarde de lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 0,1% față de trimestrul IV 2022 și în creștere cu 2,8% față de trimestrul I 2022, scrie Agerpres.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 312,092 miliarde de lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 2,3 % față de trimestrul I 2022.
La creșterea PIB, în trimestrul I 2023 față de trimestrul I 2022, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante (+0,9%), cu o pondere de 22% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 4,5%; informațiile și comunicațiile (+0,5%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 5,6%; activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 10%; construcțiile (+0,3%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 8,5%; impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,5% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului lor cu 2,5%.
O contribuție negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB, și care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 2,3%.
Contribuții pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 6,4%, contribuind cu +4,2% la creșterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,7%, contribuind cu +0,3% la creșterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,4% la creșterea PIB.
Banca Mondială estimează că Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze în acest an un avans de 2,6%, nivel similar celui anunțat în ianuarie 2023, dar ritmul de creștere ar urma să accelereze în 2024, până la 3,9%, conform celei mai recente ediții a raportului "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects) publicat de instituția financiară internațională.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei românești în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, până la 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%, potrivit celui mai nou raport "World Economic Outlook", publicat în aprilie de instituția financiară internațională.
Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene arătau că economia românească ar urma să înregistreze o creștere de 3,2% în 2023 și de 3,5% în 2024.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estima, în primăvara acestui an, un avans economic de 2,8% pentru 2023, considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflații încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătățirea estimărilor.
