Cheltuielile din noiembrie și decembrie sunt, de obicei, cele mai mari din an pentru Guvern, acesta fiind perioada în care statul dă drumul banilor, ordonatorii de credite și primăriile se grăbesc să nu rămână bani necheltuiți, iar la buget ajung la plată facturi multe și pe sume mari. Guvernul speră să țină deficitul (diferența dintre venituri și cheltuieli) din ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, la 1,5% din PIB și țintește un deficit de 5-5,5% din PIB pentru tot anul, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: În contextul în care atingerea țintei de 5-5,5% din PIB în ce privește deficitul bugetar pentru tot anul depinde de speranța unui deficit de 1,5% în ultimele două luni, există riscul ca rezultatul să fie mai degrabă spre limita superioară a acestui interval. La presiunile pentru un deficit spre limita maximă, pe lângă contextul economic, contribuie și apetitul politicienilor și instituțiilor de a cheltui bani pe final de an, mai ales că se știe că există spațiu bugetar până spre nivelul de 5,5-5,7% din PIB.
Obiectivul de 1,5 pentru noiembrie și decembrie este unul destul de ambițios, având în vedere că Guvernul și-a asumat investiții foarte mari în acest an, multe dintre ele cu fonduri europene, unde nu-și permite să încetinească ritmul cheltuielilor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Anul 2023 este ultimul pentru fondurile din bugetul multianual al UE ce s-a încheiat în 2020. Astfel, pentru a nu pierde bani din bugetarea respectivă, Guvernul trebuie să cheltuiască, deci să cofinanțeze, fondurile UE în acest an.
Obiectivul la care speră Guvernul pentru noiembrie și decembrie, de 1,5% din PIB, ar fi cea mai bună poziționare a bugetului după 2018, când cele două luni au însemnat un deficit de numai 0,7% din PIB.
Situație deficit în ultimele două luni și la final de an
| Noiembrie | Deficit final an (% PIB) cash | |
|---|---|---|
| 2022 | 2,4 | 5,7% |
| 2021 | 2,7 | 6,7% |
| 2020 | 2,6 | 9,6% |
| 2019 | 1,8 | 4,6% |
| 2018 | 0,7 | 2,9% |
| 2017 | 2,1 | 2,8% |
| 2016 | 2,2 | 2,4% |
| 2015 | 2,7 | 1,5% |
| 2014 | 2,2 | 1,9% |
| 2013 | 1,3 | 2,5% |
| 2012 | 1,3 | 2,5% |
| 2011 | 2 | 4,2% |
| 2010 | 1,9 | 6,3% |
| 2009 | 2,1 | 7,1% |
| 2008 | 3,1 | 4,7% |
| 2007 | 2,4 | 2,3% |
Guvernul, în contextul în care veniturile la buget s-au situat în prima parte a anului semnificativ sub așteptări, a inițiat discuții cu Comisia Europeană (CE) pentru ca aceasta să nu suspende fonduri UE, de coeziune și din PNRR, în situația în care România, singurul stat UE aflat în procedură de deficit excesiv, depășește ținta asumată, de 4,4% din PIB. Profit.ro a anunțat în iulie acordul la nivel tehnic dintre experții CE și cei ai Ministerului Finanțelor pe această temă, ulterior înțelegerea fiind finalizată și anunțată public de către guvernanți.
România este de mai mulți ani în procedură de deficit excesiv și are prevăzut în procedura de deficit excesiv (încă nu a fost modificată) ca țintă să coboare deficitul la 4,4% din PIB, de la 6,2% anul trecut. Pentru 2024, ar trebui să urmeze o corecție la 2,95% din PIB, astfel încât deficitul să ajungă sub limita maximă de 3% permisă în UE.
Înțelegerea cu CE din această vară prevede ca România să scadă deficitul ESA cu cel puțin 0,5 puncte procentuale anul acesta, de la 6,2% anul trecut la maxim 5,7%. Pentru anul următor, ținta ar fi de 3,5% din PIB, dar pare puțin probabil ca aceasta să fie atinsă, având în vedere că este un an electoral important, cu toate cele patru tipuri de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale).
CE a acceptat un deficit mai ridicat, dar România a fost nevoită să adopte măsuri de consolidare a situației finanțelor statului. Legea cu măsuri fiscale, reduceru de cheltuieli și combaere a evaziunii a fost asumată de către Guvern în Parlament. Data intrării în vigoare depinde de acțiunile opoziției de contestare a legii.
Rectificarea bugetară, singura din acest an, va veni după intrarea în vigoare a legii, cel mai probabil mai târziu în cursul anului.
Deficitul la opt luni a fost de 2,66%
Situație complicată la ANAF - veniturile statului nu-și revin
Pentru primele șapte luni ale anului, veniturile sunt cu 12,64 miliarde lei, 5,3%, sub plan.
Rămânerea în urmă față de programul de încasări (diferența dintre veniturile planificate și cele efectiv colectate) reprezintă "gaura" de la buget, estimată anterior, pentru tot anul, la nivel de ANAF și Vamă (plus un spațiu fiscal de rezervă), la 20 miliarde de lei. ANAF era prinsă în acea estimare cu venituri de 12 miliarde lei sub program, dar veniturile sunt cu 12,6 miliarde lei sub program încă de la 7 luni. În timp ce veniturile sunt semnificativ sub program, executivul a ținut sub un control drastic cheltuielile, cu aprobarea lunară în Guvern a cheltuielilor ordonatorilor de credite încă din luna martie.
Investițiile - țintă de 7,2% din PIB
Cheltuielile pentru investiții publice pentru anul 2023, au fost anunțate să ajungă la 7,2% din PIB (circa 112 miliarde de lei) în acest an, cel mai ridicat nivel începând cel puțin din 2009, și cu 1 punct procentual peste anul anterior.
În timp ce cheltuielile pentru cofinanțarea de proiecte cu fonduri UE, din bugetul încheiat în 2020, au un grad ridicat de probabilitate, la fel ca cele pentru achiziții militare, investițiile cu fonduri din PNRR și restul celor exclusiv de la bugetul de stat s-ar putea situa sub program.
