Guvernul decide transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, reduce cu 2 puncte cota totală de contribuții și scade impozitul pe venit la 10%, au anunțat premierul Mihai Tudose și ministrul Finanțelor, în ședința de astăzi a Cabinetului. Modificările au fost aprobate astăzi de Guvern.
Guvernul se pregătește astăzi să schimbe Codul Fiscal. Calcule efectuate anterior, la solicitarea Profit.ro, de Monica Țariuc, Senior Manager Deloitte Romania, relevă că, pentru a păstra salariul net al unui angajat la 3.000 de lei, costul complet al angajatorului va scădea de anul viitor cu 0,3% (17 lei). Dacă, însă, angajatorul decide să nu majoreze salariile brute, salariul net al angajatului va scădea la 2.502 lei, cu peste 16%. Cele mai mari reduceri de costuri cu plata contribuțiilor și impozitului pe venit vor fi posibile, însă, pentru cei care obțin venituri pe PFA, o formă de remunerare care rămâne astfel mult mai avantajoasă fiscal decât contractul de muncă.
Proprietarii clădirilor clasificate ca monument istoric și ai terenurilor pe care sunt construite, indiferent de forma de proprietate, publică sau privată vor fi scutiți de anul viitor de impozit pe imobil. Până acum, consiliile locale erau cele care decideau dacă scutesc sau nu de impozit o astfel de clădire.
Majorarea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 1 milion de euro va reduce numărul firmelor care direcționează o parte din impozitul pe profit, prin sponsorizări deductibile, către susținerea unor cauze sociale. Mai multe asociații au propus Ministerlui Finanțelor un nou mecanism, prin care și companiile care plătesc impozit pe cifra de afaceri, și nu pe profit, să poată efectua sponsorizări deductibile: posibilitatea de a direcționa 20% din impozitul pe cifra de afaceri către cauze sociale în comunitățile din care fac parte.
Aproape două milioane de români, spun estimările, dețin astăzi un abonament la clinicile private, în timp ce doar câteva zeci de mii de persoane au o poliță de asigurare de sănătate. Deși nu sunt similare ca preț, ca servicii sau ca accesibilitate, ambele sunt deductibile fiscal în anumite limite și, pe anumite categorii de nevoi, pot fi chiar complementare.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) își exprimă îngrijorarea cu privire impactul măsurilor de politică fiscală anunțate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât și din punct de vedere al sustenabilității bugetare.
„Am vorbit cu mediul de afaceri, salariile vor crește. Mediul de afaceri mi-a spus că e o oportunitate de a-și plăti mai bine oamenii”, sunt afirmațiile prin care premierul Mihai Tudose a susținut, în această seară, că transferul unei părți a contribuțiilor de la angajator la angajat în 2018 nu va avea un impact negativ asupra salariilor nici în sectorul public, nici în cel privat.
Pentru a păstra salariul net al unui angajat la 3.000 de lei, costul complet al angajatorului va scădea de anul viitor cu 0,3% (17 lei), relevă calculele efectuate, la solicitarea Profit.ro, de Monica Țariuc, Senior Manager Deloitte Romania. Dacă, însă, angajatorul decide să nu majoreze salariile brute, salariul net al angajatului va scădea la 2.502 lei, cu peste 16%. Cele mai mari reduceri de costuri cu plata contribuțiilor și impozitului pe venit vor fi posibile, însă, pentru cei care obțin venituri pe PFA, o formă de remunerare care rămâne astfel mult mai avantajoasă fiscal decât contractul de muncă.
Aplicarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri de până la 1 milion de euro afectează peste 85% dintre agențiile de turism, punându-le în situația să renunțe la investiții și la dezvoltarea afacerii. Industria de călătorii așteapta din partea guvernul aprobarea reglementărilor care să corecteze actuala situație a garantării pachetelor turistice, pentru care ANAT a avansat propuneri încă de acum un an. Sau să fie propuse măsuri stimulatorii, cum ar fi reducerea TVA la 9% pentru marja agențiilor, pe care ANAT o cere cu insistență de mai mulți ani.
Guvernul a anunțat o modificare extrem de importantă în ce privește regimul microîntreprinderilor, majorarea limitei de venituri de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, însă vrea să elimine aproape total restricțiile pentru firme care vor să aplice acest regim de impozitare. Statul, aflat oricum la limita deficitului bugetar din cauza majorării agresive a cheltuielilor, se așteaptă să piardă sute de milioane de lei din această măsură.
Peste 450.000 firme cu o cifră de afaceri sub 1 milion de euro vor plăti un impozit de 1% din cifra de afaceri, față de impozitul de 16% pe profit astăzi.
Excesul de reglementare creează pierderi monstruoase, este concluzia care poate rezulta din audierea directorului general Romgaz, Virgil Metea, de către Comisia parlamentară de anchetă a activității Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Cheltuielile de sponsorizare sau mecenat și cheltuielile privind bursele private vor putea fi scăzute din cifra de afaceri a unei firme într-un procent dublat față de cât prevede legea în prezent.
Firmele care nu înregistrează debite la bugetul de stat, onorându-și la termen toate obligațiile fiscale, vor beneficia de stimulente fiscale, reprezentând recuperarea până la 50% a impozitului pe profit, prevede un proiect depus spre dezbatere în Parlament.
Angajatorii vor fi plăti, începând cu 2018, o ”taxă de solidaritate”, care va fi ”de 2%”, a anunțat, miercuri seară, într-un interviu televizat, ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, precizând ulterior că taxa se va aplica fondului de salarii. Mișa a adăugat că Guvernul va amâna neimpozitarea de anul viitor a veniturilor până în 2.000 lei, așa cum prevedea programul de guvernare.
Șansele ca Guvernul să elimine de anul următor impozitul pe dividende, de 5% în prezent, și să scadă TVA, măsuri incluse în Programul de Guvernare, sunt mici, în contextul presiunilor pe buget, a declarat Dan Bădin, Partener Coordonator servicii fiscale și juridice, Deloitte România. Orice modificare a planurilor autorităților în ce privește măsurile fiscale va depinde de execuția bugetară, în special de cea din ultimele luni ale anului, a spus acesta.
O serie de operatori economici au cerut Ministerului Finanțelor, în cadrul unei întâlniri, să se revină la reglementări privind evidența contabilă și modul de distribuire a bacșișului. Legislația anterioară referitoare la bacșiș, abrogată în 2015 la scurt timp de la introducere, obliga la o evidențiere a bacșișului în contabilitate, dar dădea și posibilitatea firmelor să păstreze aceste sume dacă doreau.
Tranzacțiile comerciale cu parteneri externi presupun o serie de particularități care necesită atenție, precum dacă partenerul este sau nu plătitor de TVA, sau aspecte referitoare la impozitarea veniturilor obținute în România de nerezidenți.
Dobânzile plătite băncilor-mamă de subsidiarele din România pentru împrumuturile subordonate sunt mai mari decât la alte tipuri de împrumut din cauza caracteristicilor și costurilor efective ale acestui tip mai riscant de finanțare, nu pentru a reduce taxele plătite la București. O demonstrație pe care top managementul Raiffeisen Bank s-a străduit să o susțină cu argumente la o întâlnire cu presa, într-un context în care, deocamdată, o altă bancă competitoare (BCR) este implicată într-un litigiu cu Fiscul pe o astfel de speță. Raiffeisen, care spre deosebire de BCR a obținut profit și a plătit impozit pe acesta în fiecare an, nu a fost sancționată până acum de ANAF, însă are, la rândul ei, împrumuturi subordonate obținute în anii trecuți de la banca mamă.
Guvernul nu renunță la ideea mutării contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului, în pofida contestațiilor venite dinspre mediul de afaceri și sindicate. Pentru a putea păstra venitul net al angajatului, fără a mări costul total al angajatorului, sunt diminuate și cuantumul total al contribuțiilor, și impozitul pe venit (de la 16% la 10%), iar pentru activitățile independente sunt prevăzute și alte schimbări importante, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, redactat la nivelul Guvernului și obținut de Profit.ro.
Comisia Europeană a cerut astăzi companiei americane Amazon să plătească taxe suplimentare de 250 milioane euro în Luxemburg, considerând că a beneficiat de facilități fiscale incorecte și a precizat că intenționează să reclame Irlanda la Curtea Europeană de Justiție pentru că nu a recuperat ajutoare de stat, considerate de asemenea ilegale, în valoare de 13 miliarde euro acordate gigantului american Apple.
Senatul a respins, miercuri, cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a ordonanței prin care fostul Guvern condus de Victor Ponta a instituit impozit asupra veniturilor suplimentare obținute ca rezultat al dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Șeful statului ceruse Parlamentului să elimine pragul suplimentar, instituit de deputați la adoptarea ordonanței, dar și durata nelimitată a noului impozit.
O companie din trei care au realizat profit în anul 2016 a ales să redirecționeze 20% din impozitul pe profit către proiecte sociale, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF), la solicitarea Salvați Copiii România, a anunțat marți ONG-ul.
Banca Comercială a României va deschide o procedură de arbitraj internațional în condițiile în care Agenția Națională de Administrare Fiscală va respinge contestația băncii la decizia de impunere a unui impozit suplimentar de peste 100 de milioane de lei. Fiscul crede că cea mai mare bancă din România a primit finanțare prea scumpă de la banca-mamă Erste, ceea ce a diminuat profitul obținut în țară, în timp ce austriecii spun că au fost înștiințați de către Banca Centrală Europeană că au acordat credite prea ieftine subsidiarei.
Terenurile agricole amplasate în intravilan vor fi scutite în totalitate de regimul de impozitare diferențiat, respectiv proprietarii acestora nu vor mai plăti nici pentru 400 metri pătrați din teren impozitul aferent unui teren cu construcții, începând cu 1 ianuarie 2018. Legea care elimină impozitarea, anunțată în prealabil de Profit.ro, a fost publicată în Monitorul Oficial.