Proiectul Guvernului de reintroducere a pedepsei cu închisoarea pentru angajatori, dacă nu achită în 55 de zile obligațiile aferente salariilor, prezentat joi de Profit.ro, nu ține cont că durata medie de colectare a creanțelor de către firme a crescut de la 60 zile, în urmă cu zece ani, la 118 zile anul trecut. În același interval, datoriile între firme s-au dublat. Dacă proiectul rămâne în forma actuală, foarte mulți angajatori vor avea dificultăți în a respecta condiția plății chiar și fără a fi rău-intenționați. Aceasta în loc de reglementări care să simplifice mediul de afaceri și să stimuleze rațional plata obligațiilor.
Fermierii care vor angaja cel puțin 2 persoane sub 40 de ani în agricultură, acvacultură sau industria alimentară vor putea beneficia de subvenții între 500 și 1.000 lei pentru angajarea a cel puțin doi tineri sub 40 de ani. Salariații în această situația vor beneficia de scutiri la impozitul pe venit.
Mai mulți mari dezvoltatori de parcuri eoliene au câștigat în septembrie anul acesta în primă instanță, la Curtea de Apel București, un proces în care cereau anularea unei decizii din 2014 a Comisiei fiscale centrale din cadrul Ministerului de Finanțe prin care se decreta că stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene reprezintă clădiri în sens fiscal, pentru care este datorat impozit local primăriilor.
Impozitul este prevăzut să scadă drastic pentru multe dintre autovehiculele înmatriculate, de la motociclete până la tractoare, într-un proiect de lege care va intra în dezbatere în perioada următoare. Astfel, pentru motociclete, impozitul este prevăzut să scadă la jumătate sau chiar mai mult în cazul celor cu o capacitate de peste 1.600 cmc, în timp ce pentru un autoturism cu 1.800 cmc scade cu peste 30%. La capacități mari de peste 3.000 cmc, reducerea este de peste 80% sau 90%.
Guvernul va impozita suplimentar companiile din energie, cu cel puțin 20%, pentru profiturile obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România, măsura fiind deja luată în calcul de Ministerul Finanțelor pentru perioada următoare cu argumentul unei "restabiliri a echității".
Firmele cu un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și cel puțin 2 angajați vor putea opta de anul viitor să aplice impozitul pe profit, de 16%, și nu pe cel pe cifra de afaceri, de 1%, a decis astăzi Senatul, schimbând ordonanța Guvernului. Modificarea trebuie avizată și de Camera Deputaților. Guvernul a majorat, cu aplicare din ianuarie, plafonul sub care firmele aplică impozitul pe cifra de afaceri, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, și eliminase opțiunea de ieșire de la regimul microîntreprinderilor prin majorarea capitalului social.
Firmele cu un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și cel puțin 2 angajați vor putea opta de anul viitor să aplice impozitul pe profit, de 16%, și nu pe cel pe cifra de afaceri, de 1%, au stabilit, miercuri, senatorii din comisia de buget care au amendat în acest fel recenta ordonanță de guvern privind modificarea Codului Fiscal. Ordonanța de guvern majorase, cu aplicare din ianuarie, plafonul sub care firmele aplică impozitul pe cifra de afaceri, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, și eliminase opțiunea de ieșire de la regimul microîntreprinderilor prin majorarea capitalului social.
Impozitul pe veniturile obținute din jocuri de noroc va fi reținut la sursă nu doar de către organizatorii de astfel de jocuri cu sediul în România, precum casele de pariuri, ci și în cazul jocurilor online autorizate în țară. O modificare în acest sens a fost aprobată, miercuri, de senatorii din comisia de buget, la propunerea Asociației Jocurilor de Noroc, cu argumentul că astfel este eliminată birocrația pentru contribuabili și sarcina administrativă pentru Fisc.
Impozitul aplicat companiilor din energie pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural va fi păstrat de Guvern până la finalul anului viitor, relevă proiectele de documente ale bugetului pe anul viitor, redactate la nivelul Guvernului și obținute de Profit.ro. Profit.ro a anunțat anterior că Guvernul vrea să păstreze impozitarea cel puțin până în 2020, după modelul gândit la un moment dat de Cabinetul Ponta, astfel încât la buget să fie păstrați anual aproximativ 150 de milioane de lei.
Motivația autorilor inițiativei legislative este aceea că este nevoie de compensarea reducerii de la 1 ianuarie 2018 a impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care va tăia semnificativ banii obținuți de ONG-uri din donații efectuate prin redirecționarea a 2% din sumele datorate ca impozit, prin reducerea bazei de aplicare a procentului redirecționat.
Atât senatorii de la opoziție, cât și cei de la putere au propus amendarea recentei ordonanțe a Codului Fiscal, prin care este introdus obligatoriu și un impozit de 1% pe cifra de afaceri, cerând ca acesta să fie opțional. Atât puterea, cât și opoziția au propus și revenirea la sistemul actual al contribuțiilor sociale datorate la contractele part-time. În rândul partidului majoritar de guvernământ există însă incertitudine cu privire la adoptarea acestor măsuri.
Autoritățile locale au primit în prima jumătate a anului 10,1 miliarde de lei drept cote defalcate din impozitul pe venit, astfel că pentru întreg anul totalul ar putea depăși 20 de miliarde de lei, avans susținut de creșterea accelerată a veniturilor populației. Per ansamblul anului trecut, aceste transferuri au totalizat 17,9 miliarde de lei. Situația unei părți semnificative a acestor venituri este incertă de anul următor, în contextul reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10% și, implicit, a sumelor colectate la acest capitol.
Salariile mai mari decât media (aproape de 2.400 de lei net în prezent) reprezintă doar o cincime din cele aproximativ 6,3 milioane de contracte de muncă în derulare, însă impozitul pe venit colectat pentru acestea depășește ceea ce statul strânge de la cele aproximativ 5 milioane de salarii mici, relevă un document redactat recent și prezentat acum de Profit.ro.
Senatorii din comisiile de specialitate vor lua în discuție, miercuri, propunerea ca impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri până în pragul de 1 milion de euro să fie opțională și nu obligatorie. Un amendament în acest sens a fost depus deja, iar printre alte măsuri avute în vedere de senatori se numără reducerea contribuției pentru sectorul IT și majorarea limitelor de deductibilitate pentru dobânzi și costul de finanțare. La disucuții a fost invitat și ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa.
Premierul Mihai Tudose a confirmat astăzi informația Profit.ro conform căreia recenta decizie a Guvernului de a majora de la 500.000 euro la 1 milion euro pragul până la care este aplicat impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar urma să fie schimbată în Parlament.
Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu cele mai importante organizații ale companiilor străine prezente în România, incluzând camere de comerț și industrie, pentru o discuție în care a susținut că o parte dintre modificările introduse în Codul Fiscal, precum impozitul de 1% pe cifra de afaceri, ar putea fi "întoarse" în Parlament, au declarat pentru Profit.ro surse din rândul investitorilor.
Chiar în ziua în care fostul președinte al Estoniei, cel care a transformat țara sa într-un lider al tehnologiei, spunea la București că românii trebuie să-și preseze guvernul dacă vor să aibă o „țară digitală” în care serviciile să fie furnizate online, iar birocrația să fie eliminată, companiile de IT erau “lovite” de o nouă măsură fiscală. Ordonanța de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaților din cercetare și dezvoltare și IT, specialiști care vor fi penalizați cu reducerea salariului net. În aceste condiții, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică și de voința angajatorilor, după transferul contribuțiilor la nivelul costului total actual.
Sindicatele din 12 companii, printre care cele din Rompetrol, Lukoil, Michelin, OMV Petrom, Policolor, au decis să înceapă acțiuni specifice pentru a obține abrogarea ordonanței care transferă contribuțiile de la angajator la angajat, acuzând că operațiunea, în modul în care a fost avizată, va scădea salariile nete ale tuturor angajaților din sistemul privat cu 17%, așa cum Guvernul Boc a tăiat salariile bugetarilor cu 25%.
Măsurile fiscale adoptate de Guvernul Tudose nu vor aduce niciun prejudiciu Primăriei Capitalei și nici bucureștenilor, a scris primarul general Gabriela Firea într-o postare publicată, duminică, pe pagina sa de Facebook. Luni, ea spunea că pachetul de modificări fiscale al Guvernului PSD-ALDE trebuie revizuit, pentru că nu va aduce lucruri bune pentru administrațiile locale, ci, dimpotrivă, "ar fi o lovitură foarte mare pentru toate comunitățile".
Trecerea la impozitarea progresivă va forța economia României să devină competitivă prin calitate și personalizare a produselor și serviciilor sale, chiar dacă într-o primă etapă va pierde din competitivitatea fiscală, susține economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea.
În luna octombrie, Parlamentul de la Varșovia a modificat prevederile referitoare la impozitarea companiilor, pentru a limita riscul transferurilor excesive ale profiturilor în străinătate. Legislativul a impus o limită mai strică costului de finanțare de la companiile mamă din străinătate și pentru licențele vândute diviziilor din Polonia. Totodată, a fost limitată utilizarea entităților înregistrate în paradisuri fiscale și a fost introdusă o nouă taxă pe veniturile obținute de pe urma proprietăților imobiliare cu destinație comercială.
Grupul german Kaufland, liderul pieței locale de retail, se grăbește să anunțe pe piață, într-o acțiune de marketing, că va prelua de la 1 ianuarie contribuțiile aferente angajatorului în salariul brut al angajatului, astfel că fiecare angajat Kaufland România va avea un salariu net mai mare, în medie cu 1,5%.
Angajatorii care nu vor achita contribuțiile sociale ale angajaților, reținute la sursă, vor avea dosar penal, Fiscul urmând totodată să intensifice acțiunile de executare silită a proprietarilor de firme care nu virează la timp aceste contribuții, a declarat, în această seară, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa.
Peste 157.000 de angajatori erau înregistrați la sfârșitul lunii septembrie ca neplătind contribuțiile sociale pentru angajat, aproape jumătate din numărul total de angajați fiind astfel în categoria celor pentru care nu sunt achitate contribuțiile angajatorului, a explicat astăzi ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, decizia Guvernului de a schimba Codul Fiscal, inclusiv prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.
Valoarea brută a salariului va trebui majorată cu 19,9%, la un salariu mediu brut pe economie de 3.131 lei, pentru ca suma "în mână" primită acum de un angajat să fie păstrată, dar cei scutiți astăzi de impozit pe venit, precum programatorii IT și persoanele cu handicap, vor suporta o micșorare a salariului net chiar dacă angajatorii le vor majora salariile brute, relevă calcule transmise Profit.ro de către Radu Derscariu, director Deloitte România, după ce Guvernul a schimbat Codul Fiscal.