Excesul de reglementare creează pierderi monstruoase, este concluzia care poate rezulta din audierea directorului general Romgaz, Virgil Metea, de către Comisia parlamentară de anchetă a activității Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Statul a pierdut nu mai puțin de 500 de milioane de lei venituri bugetare ca urmare a unor reglementări defectuoase și a unei anchete a Curții de Conturi care au condus la eliminarea de pe piață a Romgaz, în favoarea importatorilor care nu sunt grevați de impozitul de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producătorii români din dereglementarea pieței, care impune practic acestora un prag de preț de 72 lei/MWh, susține Metea.
În opinia acestuia, Romgaz este cea mai inflexibilă dintre companii și devine vulnerabilă, fiind o companie de stat, căreia i se aplică o altă legislație, secundară. “Și eu puteam să vând sub pragul de 72 lei, însă riscam să mi se pună în cârcă diferența (de către Curtea de Conturi - n.r.). S-au pierdut mult mai multe venituri, de peste 500 de milioane de lei la bugetul de stat, pentru că pur și simplu n-am mai vândut”, a declarat directorul general Romgaz.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Metea a arătat că, pentru a nu lăsa populația fără gaze, Romgaz a furnizat o cantitate mai mare decât cea reglementată, în special către Elcen, clientul său cel mai important. Curtea de Conturi susține că această cantitate putea fi vândută pe piața liberă, la prețuri mai mari, ceea ce a condus la un prejudiciu adus companiei și, implicit statului, ca principal acționar. Drept urmare, Romgaz a decis să încerce să vândă cantitățile respective pe piața liberă, dar fără succes, ca urmare avantajului de preț al importatorilor.
“După raportul Curții de Conturi, am acționat ca orice companie privată. Deși am încercat să explicăm Curții că nu puteam să dăm gazele astea dacă nu le aveam depozitate, ei au susținut că le puteam vinde pe piața liberă. Potrivit raportului Curții, nu puteam merge sub 72 lei/MWh pentru că ne acuza de cauzarea unui prejudiciu. Apoi, a venit importul peste noi, noi puteam vinde doar între bandă și pragul de 72, de aceea am solicitat eliminarea pragului”, a explicat directorul Romgaz.
În plus, mai există un ordin vis-a-vis de coșul obligatoriu, care era stabilit lunar în funcție de toate sursele de proveniență a gazului. “Lucrurile astea au fost reglementate în momentul în care cererea era mai mare decât oferta - de aici coșul pentru fiecare dintre furnizori. În 2016, lucrurile s-au inversat: oferta a fost mai mare ca cerere, iar noi am avut un program de înmagazinare destul de generos, aveam gaze de vânzare. În acest moment, în care cererea era mai mică decât oferta, noi eram obligați, prin ordin lunar al președintelui ANRE, să cumpărăm 5% din import, deși puteam furniza gaze din depozit”, a explicat Metea.
“Am înmagazinat peste obligație, era și obligația legală, și o strategie a noastră. În plus, nu vroiam să închidem câmpuri de sondă. Erau și mari consumatori care nu-și puteau onora obligația și care ne-au transferat nouă obligația. În cele din urmă, tot am închis sonde, pentru că am rămas cu gaz în depozite”, a declarat directorul general al Romgaz.
Metea recunoaște că există motive obiective pentru care necesarul de import a fost impus de reglementator: “Practic, producătorii români nu puteau să acopere necesarul de gaz din producție sau depozitate, pentru că nevoia era mare, inclusiv pe piața de electricitate. Dacă nu erau probleme pe electricitate, probabil că am fi putut face față. Problema este că, în funcție de cantitatea de gaze din depozite, există și o limită de extracție. Ar trebui ca toate depozitele să fie pline. Din punct de vedere al siguranței, este OK, din punct de vedere comercial este o problemă că nu pot fi vândute. De aceea, toate companiile vor să vândă cantitățile la sfârșitul ciclului de depozitare, pentru a nu avea costuri suplimentare”.
Potrivit directorului, în urma acestei evoluții, importurile de la Gazprom au ajuns la 10% din producție, fiind importat peste 1 miliard de metri cubi.
Metea afirmă că Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) ar fi fost la rândul său presată de Curtea de Conturi. “Era control și la ANRE de la Curtea de Conturi. Iar noi suntem puși, în urma controlului Curții de Conturi, în situația de a da în judecată toată piața. E absurd!”, susține directorul general al Romgaz.
