Rezultatele 1 - 15 din 15 pentru "exces"

În primul an de pandemie, în perioada martie 2020-februarie 2021, au decedat 303.770 persoane, în creștere cu 46.044 față de media înregistrată în perioadele similare din cei 10 ani precedenți. Dintre aceste decese, doar 20.350 (sau 44% din decesele excedentare înregistrate) au fost puse de autorități oficial pe seama Covid.

Pentru prima dată în ultimele 8 luni, în ianuarie, numărul deceselor puse de autorități pe seama Covid au fost majoritare în numărul de morți excedentare comparativ cu media lunilor ianuarie din cei zece ani precedenți. Astfel, în luna ianuarie, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat un număr de 28.390 de decese, cu 3.687 mai multe decât media lunii ianuarie din 2011-2020. Dintre acestea, autoritățile au pus pe seama Covid 2.568 decese, echivalentul unui procent de 69,6% din total decese în exces.

Mortalitatea în luna noiembrie 2020 a atins un nivel record, neînregistrat în ultimii 10 ani și probabil niciodată în istorie, de 34.769 decese, cu 64% mai mare decât media lunilor noiembrie ale ultimelor 9 ani. Mai puțin de o treime din numărul deceselor în exces au fost puse de autorități pe seama Covid, ceea ce înseamnă că s-a respectat regula din cele 3 luni precedente: la 1 deces pus pe seama Covid, alte 2 decese au fost cauzate suplimentar, comparativ cu anii precedenți, de măsurile anti-Covid, de limitarea accesului pacienților la servicii medicale, în special prin acte normative adoptate în perioada stării de urgență, dar și după.

Luna octombrie a acestui an a fost a doua cea mai mortală lună din ultimul deceniu, după ianuarie 2017, mortalitatea înregistrată fiind cu peste 27% mai ridicată decât media lunilor octombrie din ultimii 9 ani precedenți. Din cele 5.897 decese în exces numai 2.143 au fost puse de autorități pe seama COVID-19 în această perioadă, respectându-se regula din cele 3 luni anterioare: la un deces pus pe seama Covid, alte două decese au fost cauzate suplimentar, comparativ cu anii precedenți, de măsurile anti-Covid, de limitarea accesului pacienților la servicii medicale, în special prin acte normative adoptate în perioada stării de urgență, dar și după.

Tendința de majorare considerabilă a mortalității înregistrată pe lunile de vară a continuat și în septembrie, când au fost înregistrate, potrivit Institutului Național de Statistică (INS) aproape 22.000 de decese, cu aproape 3.300 (sau 18%) peste media lunară a celor raportate în lunile septembrie ale celor 9 ani precedenți, din care numai 1.204 au fost puse oficial de autorități pe seama Covid-19. Și asta în pofida faptului că INS și-a detaliat, pentru prima dată, modalitatea de raportare, explicând că o parte din decesele înregistrate lunar sunt decese produse în luna precedentă celei de referință sau chiar mai vechi.

Concentrarea resurselor financiare și medicale aproape exclusiv pentru combaterea pandemiei de Coronavirus, dar și panica indusă de retorica guvernamentală și de mass-media care a îndepărtat populația de spitale, au făcut mai multe victime decât Covid-19 în primele 6 luni de pandemie. Situația s-a agravat mai ales în lunile de vară, în care s-a atins un nivel al mortalității record, specific lunilor de iarnă. Cel puțin așa reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), potrivit cărora, în perioada iunie-august în România s-au înregistrat 7.441 decese în plus față de media ultimilor 9 ani, din care mai puțin de o treime, 2.291, puse oficial de autorități pe seama Covid-19.

Numărul de decese lunare în exces față de media ultimilor 9 ani precedenți s-a dublat practic în luna iulie comparativ cu luna iunie, din cele 2.459 de decese excedentare, doar 692 fiind oficial puse pe seama Covid-19. Datele raportate de Institutul Național de Statistică (INS) arată fie că numărul de morți puși pe seama Covid a fost subevaluat de autorități, fie că victimele colaterale ale măsurilor de carantinare a populației și economiei au fost mult mai numeroase, fie ambele.

România a înregistrat în primele 4 luni de pandemie a Coronavirusului (martie-iunie 2020) un număr cu 665 de decese mai redus decât în media perioadelor similare ale ultimilor 9 ani precedenți, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Din păcate, luna iunie a adus un exces de mortalitate de peste 1.230 de persoane comparativ cu media lunară a celor 9 ani precedenți, în condițiile în care autoritățile au raportat pentru acea lună doar un număr de 370 de decese puse pe seama COVID-19.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar persistă. Banca Națională a României a atras depozite de la bănci de aproape 13,3 miliarde de lei, a doua cea mai mare sumă din acest an, încercând să țină ratele de dobândă din piață în jurul dobânzii cheie.

Băncile comerciale s-au oferit să împrumute statul cu 2,53 miliarde de lei la licitația de titluri de stat de luni, prin care Ministerul Finanțelor dorea să împrumute doar 600 milioane de lei pe termen de cinci ani. Emisiunea, la care cererea băncilor a depășit de peste patru ori oferta statului, s-a adjudecat la o rată medie a cuponului de 4,5%. O astfel de cerere ridicată este o confirmare a excesului de lichiditate din piață, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, care admite că instrumentele folosite de BNR nu au funcționat prea bine recent pentru reducerea excesului de lichiditate, iar oportunitatea introducerii altora noi, mai eficiente, este încă în analiză.

Banca Națională a României a atras depozite de 2,9 miliarde de lei de la 15 bănci, pentru o săptămână, la o dobândă de 2,5%. Banca centrală vrea să mențină, astfel, dobânzile din piață la un nivel mai ridicat, în condițiile unui exces de lichiditate.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut de la circa 18 miliarde de lei la 6,7 miliarde de lei în luna mai, cel mai redus surplus după finele anului trecut, ceea ce indică intervenții puternice pe cursul de schimb făcute de Banca Națională a României. Lichiditatea mai puțină a dus la creșterea ratelor interbancare în ultima perioadă la circa 3%, peste dobânda cheie a BNR.

Banca Națională a României a atras depozite de la băncile comerciale de 18 miliarde de lei, a doua astfel de operațiune din acest an, și a adus dobânzile din piață mai aproape de dobânda cheie, în condițiile în care rata anuală a inflației se plasează cu mult peste ținta băncii centrale.

Excesul de lichiditate a urcat cu 5,4 miliarde de lei în februarie față de ianuarie, la 19,9 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel de după criza financiară. Băncile au astfel la dispoziție o sumă uriașă pe care nu o plasează nici în credite către economie, nici în titluri de stat, și nu au niciun interes să plătească mai mult deponenților remunerați sub rata inflației, așa că merg cu banii la BNR,.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a urcat în ianuarie la 14,5 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, după ce în octombrie și noiembrie a fost pe deficit, ceea ce a împins în sus dobânzile la lei. Evoluția vine după ce statul a cheltuit, peste încasări, 14,1 miliarde de lei în decembrie, circa 70% din deficitul asumat anul trecut, a rambursat împrumuturi substanțiale către bănci și în condițiile în care Banca Națională a României nu a aplicat politica de gestionare fermă a lichidității asumată.