Mortalitatea în luna noiembrie 2020 a atins un nivel record, neînregistrat în ultimii 10 ani și probabil niciodată în istorie, de 34.769 decese, cu 64% mai mare decât media lunilor noiembrie ale ultimelor 9 ani. Mai puțin de o treime din numărul deceselor în exces au fost puse de autorități pe seama Covid, ceea ce înseamnă că s-a respectat regula din cele 3 luni precedente: la 1 deces pus pe seama Covid, alte 2 decese au fost cauzate suplimentar, comparativ cu anii precedenți, de măsurile anti-Covid, de limitarea accesului pacienților la servicii medicale, în special prin acte normative adoptate în perioada stării de urgență, dar și după.
Media deceselor raportate în lunile noiembrie a celor 9 ani precedenți a fost de 21.200, cu 13.569 sau 64% sub numărul deceselor raportate de INS pentru luna noiembrie a anului trecut. Excesul de mortalitate din luna precedenta, octombrie, a fost "doar" cu 27% peste media aceseti luni din ultimii 9 ani.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Din cele 13.569 decese raportate în exces în noiembrie, numai 4.363 au fost puse de autorități pe seama Covid-19 în această lună. Chiar dacă am majora cu 50% numărul de decese din noiembrie care ar putea avea ca element declanșator Covid-19, și pe care autoritățile le-ar fi “ratat” la numerotare, tot ar exista un exces de peste 7.500 de decese comparativ cu media lunii noiembrie din cei 9 ani precedenți.
Din martie, de la începutul crizei Coronavirusului, și până la finalul lunii octombrie s-au înregistrat 215.544 decese, cu 28.259 decese sau 15% peste media ultimilor 9 ani pentru această perioadă. Aproximativ o treime (11.311) din decesele în exces au fost puse de autorități pe seama Covid.
Surse: INS, Grupul de Comunicare Strategică, calcule Profit.ro
De cinci luni, însă, creșterea mortalității excesive s-a accelerat și, surprinzător, la prima vedere, accelerarea la mortalitatea non-Covid a fost cel puțin la fel de ridicată precum cea Covid.
Profit.ro a semnalat că luna octombrie a acestui an a fost a doua cu cel mai mare număr de decese din ultimul deceniu, după ianuarie 2017, mortalitatea înregistrată fiind cu peste 27% mai ridicată decât media lunilor octombrie din ultimii 6 ani. Din cele 5.897 decese în exces, numai 2.143 au fost puse de autorități pe seama COVID-19 în această perioadă, ceea ce înseamnă că s-a respectat regula din cele 3 luni precedente: la 1 deces pus pe seama Covid, alte 2 decese au fost cauzate suplimentar, comparativ cu anii precedenți, de măsurile anti-Covid, de limitarea accesului pacienților la servicii medicale, în special prin acte normative adoptate în perioada stării de urgență, dar și după.
O situație similară se înregistrează și în Marea Britanie. Matthew Reed, oficial al organizației de caritate Marie Curie, a avertizat că, oficial, concentrarea pe numărul deceselor Covid nu ar trebui să ascundă faptul că a existat o „criză tăcută” a deceselor înregistrate acasă. Reed a precizat că multe persoane au murit prematur în 2020 din alte cauze - cu un salt mare înregistrat în ceea ce privește decesele la domiciliu. "Suntem îngrijorați pentru faptul că că mulți nu au avut acces la serviciile medicale care aveau nevoie", a adăugat Reed, citat de BBC.
Și Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), care reunește cele mai importante 19 situri de fabricație de medicamente din țară, a atras atenția asupra scăderii consumului de medicamente în volum (cutii) la nivelul spitalelor din România cu cel puțin 20% în primele 10 luni ale anului (ianuarie 2020 - octombrie 2020), comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
“Volumul medicamentelor din spitale s-a redus substanțial din cauza dificultăților în a accesa servicii medicale pentru pacienții acuți sau cronici, dar și din teamă bolnavilor de a merge la spital, din cauza pandemiei. De asemenea, lipsa accesului la medicamente destinate utilizării în ambulatoriu pentru bolnavii cronici - sunt deja cunoscute exemple precum levotiroxina, metformină, verapamil - sau mai recent și a unor antibiotice uzuale, va genera agravarea problemelor existente de sănătate ale pacienților români, efectul urmând a se manifesta în următorii 4-5 ani”, a declarat Dr. Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER.
Evoluția mortalității lunare din ultimii 10 ani (sursa: INS)
În opinia organizației, pandemia de coronavirus are deja un impact considerabil asupra stării de sănătate a pacienților ca urmare a neprezentării acestora în spitale sau a îngreunării accesului la servicii medicale pe fondul măsurilor luate în contextul actual.
Directorul Executiv PRIMER a mai afirmat că "În 2021, ne așteptăm la o înrăutățire a stării generale de sănătate a populației, întrucât orice întârziere a spitalizării unui pacient acut sau cronic în vederea administrării unui tratament adecvat nu face decât să îi agraveze bolile existente, necesitând astfel resurse suplimentare de sănătate”.
Profit.ro avertiza în urmă cu 2 luni că există riscul ca, în viitorul apropiat, criza de medicamente, limitarea accesului la servicii medicale și prăbușirea spitalizărilor (justificate de autorități ca măsuri de protejare a sistemului medical, care să nu se "infecteze" și aglomereze) nu numai că au cauzat mai multe decese, dar au înrăutățit considerabil starea de sănătate a populației, în special a bolnavilor cronici. Astfel, aceștia au devenit mult mai vulnerabili nu numai la bolile de care deja suferă, dar și la o potențială infectare cu Covid. Ceea ce va conduce, foarte probabil, în perioada următoare la un rezultat contrar celui vizat de autorități: la o aglomerare a sistemului medical și așa supraaglomerat pe segmentul Covid.
Accesul la serviciile medicale și, în special, limitarea drastică, prin acte legislative, a internărilor sunt factorul cel mai important care explică evoluția îngrijorătoare a mortalității din România din perioada iunie-octombrie și, probabil și din lunile următoare, pentru care INS nu a prezentat încă datele.
Pentru că, în pofida declarațiilor publice făcute de oficiali, privind aglomerarea sistemului sanitar, adevărul este cu totul altul: numai capacitățile alocate Covid sunt în pericol de aglomerare, în rest spitalele fiind practic “goale”.
Motivul: pe 23 martie guvernul liberalo-militar a emis un act normativ prin care “pentru o perioadă de 14 zile, se suspendă internările pentru intervențiile chirurgicale și alte tratamente și investigații medicale spitalicești, care nu reprezintă urgență și care pot fi reprogramate. De asemenea, se suspendă consultațiile programate și programabile, în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private. În termen de 48 de ore se externează toți pacienții care nu reprezintă urgențe și care nu necesită obligatoriu acordarea îngrijirilor medicale în spital.”
Apoi, pe 29 martie, debutează o sarabandă de ordine ale ministrului sănătății, primul dintre acestea, reducând “cu până la 80% internările programate, precum intervențiile chirurgicale programate pentru pacienții cronici în unitățile sanitare cu paturi din centrele universitare, și până la 50% față de luna februarie activitatea din ambulatorii”.
Pe 14 aprilie, sunt introduse câteva excepții pentru pacienții cronici care necesită intervenții diagnostice “a căror temporizare poate duce la reducerea șanselor de supraviețuire”.
Ministrul decide ca de-abia pe 29 mai să poată fi reluate internările și intervențiile chirurgicale, în anumite condiții, evident.
În plus, o mulțime de spitale de elită au fost alocate exclusiv tratării Covid, spitalele de suport rămase neavând condițiile necesare tratării multor boli cronice.
“Rezultă așadar un interval de aproape 2 luni de zile (între 3 aprilie și 29 mai) în care, cel puțin din punct de vedere legal, spitalele desemnate pentru gestionarea COVID-19 au fost obligate să trateze aproape exclusiv bolnavi infectați cu noul coronavirus. În acest interval de timp, numărul spitalelor dedicate COVID-19 a ajuns la 134”, se precizează într-un raport al Observatorului Român de Sănătate (ORS).
Potrivit ORS, includerea în lista spitalelor dedicate COVID-19, în special pentru spitalele de fază I și II, a avut un impact dramatic asupra activității obișnuite a spitalelor. În același timp, activitatea din spitalele non-COVID a fost influențată negativ atât de restricțiile impuse prin instalarea stării de urgență, cât și de restricțiile asupra internărilor și activității din ambulatorii impuse prin ordin al ministrului sănătății.
Așa se face că numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar a rămas la jumătatea celei din anul precedent, potrivit ORS.
Iar toți pacienții netratați timp de două luni de “măsuri dure” anti-Covid au avut de suferit, conducând în lunile de vară la ceea ce experții au numit “răzbunarea stării de urgență”.
De altfel, luna trecută INS a anunțat că amână cu 3 luni publicarea studiului care ar putea clarifica dacă măsurile anti-Covid au contribuit sau nu la înrăutățirea stării de sănătate a populației și la explozia mortalității în exces.
