Numărul de decese lunare în exces față de media ultimilor 9 ani precedenți s-a dublat practic în luna iulie comparativ cu luna iunie, din cele 2459 de decese excedentare, doar 692 fiind oficial puse pe seama Covid-19. Datele raportate de Institutul Național de Statistică (INS) arată fie că numărul de morți puși pe seama Covid a fost mult subevaluat de autorități, fie că victimele colaterale ale măsurilor de carantinare ale populației și economiei au fost mult mai numeroase, fie ambele.
În total, în lunile iunie și iulie, au fost înregistrate 3.689 decese peste media respectivelor 2 luni din precedenții 9 ani, de 3,5 ori mai multe decât decesele puse oficial de autorități pe seama Covid-19, 1.062, în aceeași perioadă.
După ce în primele cinci luni ale anului, cu excepția lunii aprilie, mortalitatea s-a situat mult sub media lunilor respective din ultimii 9 ani, începând cu luna iunie, numărul lunar de morți a început să crească progresiv comparativ cu media lunară din ultimii 9 ani.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Evoluția din ultimele 2 luni pentru care INS prezintă date este contrară atât celei înregistrate de la începutul anului, când numărul de morți se situa sub media ultimilor 9 ani, dar și a evoluției mortalității în majoritatea statelor UE, unde, după vârful din lunile în care au fost instaurate lockdown-urile, nu se mai înregistrează mortalitate în exces decât în câteva state.
În luna iulie 2020 a fost înregistrat recordul de decese pentru această lună din ultimii 10 de ani, 22.417 persoane, cu 2.459 decese sau 12,3% în plus comparativ cu media lunii iunie a ultimilor 9 ani, de 19.958.
Mortalitate în perioada martie-iunie din ultimii 10 ani (Sursa: INS)
Asta după ce, așa cum a arătat Profit.ro, și în iunie fusese atins un record asemănător, un exces de 1.230 de decese sau 6,2% comparativ cu media ultimilor 9 ani.
Cu alte cuvinte, în respectivele luni s-au raportat un număr excedentar de 860 de decese, în iunie, respectiv 1767 decese, în iulie, care n-au fost oficial declarate ca fiind cauzate de Covid-19.
Cu toate acestea, decesele înregistrate de la debutul crizei Covid-19, din martie 2020 (108.142), nu sunt cele mai ridicate din ultimii 10 ani, în 2015 fiind raportate în perioada similară 109.999 de decese. Însă atunci, majoritatea deceselor excedentare au fost raportate în martie și aprilie, Europa fiind lovită de o epidemie de gripă.
O explicație ar putea fi lipsa accesului la servicii medicale pe perioada stării de urgență, care a condus la netratarea unor boli cronice sau la neidentificarea din timp a acestora, ceea ce în timp a dus la o majorare a numărului de decese non-Covid.
În prima parte pandemiei, carantinarea generală impusă de Guvern, care a condus la scăderea deceselor auto sau a celor de muncă etc, și măsurile de igienă adoptate voluntar de populație ar putea explica scăderea numărului de decese comparativ cu anii precedenți.
Numai că, în special în perioada stării de urgență, accesul la servicii medicale a fost restricționat prin ordonanțe militare (era permisă deplasarea pentru control medical doar în cazurile ce nu puteau fi amânate), ceea ce probabil a condus la netratarea unor boli cronice sau la neidentificarea lor din timp.
În plus, restricțiile impuse exporturilor și închiderea granițelor de către majoritatea statelor europene, inclusiv România, a blocat și comerțul internațional cu medicamente, creându-se o penurie pe piața autohtonă de anumite medicamente esențiale pentru tratarea unor boli.
Mesajele autorităților, ale sistemului medical și ale mass-mediei, au produs, la rândul lor, teamă în rândul populației, căreia i-a fost frică să se mai prezinte la medic chiar și după expirarea restricțiilor impuse în cele 2 luni de stare de urgență.
În plus, accesul în spitale și la intervenții chirurgicale a fost condiționat de efectuarea testului Covid. Mulți s-au temut ca acesta să nu iasă pozitiv și să fie internați cu forța și au preferat să nu se prezinte la medic. Și mai mulți, pur și simplu, probabil că n-au avut banii necesari efectuării de teste Covid.
Într-un interviu acordat Agerpres, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, Alexandru Rafila, recunoaștea în luna iunie indirect aceste lucruri și se temea că medicii vor fi scoși “țapi ispășitori”.
„Referitor la pacienții cu boli cronice, al căror acces (la servicii medicale - n.r.) a fost limitat în această perioadă. Lumea a spus, în mare de ce a fost limitat. Cred că a fost vorba de o formulare nefericită la nivelul unor acte normative care au fost emise în timpul stării de urgență, care practic au pasat responsabilitatea deciziei referitoare la actul medical total în zona medicilor, care trebuiau să spună dacă într-adevăr pacientul se „califică” să fie consultat, să fie tratat. Ori, lucrul ăsta nu este normal! Trebuia să existe o foarte clară definire a tipurilor de acțiuni care puteau să beneficieze în această perioadă de tratament. Oamenii trebuiau încurajați să meargă la medic dacă aveau afecțiuni cronice, boli care se puteau agrava datorită neintervenției medicale. Și încă un lucru care de asemenea a fost și încă constituie un obstacol este cel legat de „obligativitatea” testării pacienților înainte de consultație sau de intervenția medicală, ei neavând niciun motiv să fie testați. Dacă unitatea medicală, sigur, decide că vrea să testeze toți pacienții, lucrul ăsta se poate face, dar trebuie să fie responsabilitatea unității respective, nu poate să fie parte dintr-un program sau să fie puși pacienții să plătească pentru acest test, care poate să limiteze sau să întârzie în mod nejustificat actul medical”, a spus Alexandru Rafila.
Un comunicat de pe 23 martie al Grupului de Comunicare Strategică lămurește la ce anume se referă Rafila:
„Astăzi, 23 martie, a fost emis ordinul comandantului acțiunii, avizat de ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, pentru instituirea măsurilor necesare limitării răspândirii infecției cu virusul SARS-COV-2(noul coronavirus), la nivelul unităților sanitare publice și private.
Astfel, începând de mâine, 24 martie, pentru o perioadă de 14 zile, se suspendă internările pentru intervențiile chirurgicale și alte tratamente și investigații medicale spitalicești, care nu reprezintă urgență și care pot fi reprogramate.
De asemenea, se suspendă consultațiile programate și programabile, în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private.
În termen de 48 de ore, de la intrarea în vigoare a ordinului, se externează toți pacienții care nu reprezintă urgențe și care nu necesită obligatoriu acordarea îngrijirilor medicale în spital.”
România nu este singurul stat în care carantinarea generală a populației a condus la un exces de mortalitate care nu poate fi pus direct pe seama Covid-19.
Potrivit unui raport al guvernului britanic, făcut public de Daily Mail, în perioada 23 martie-1 mai, la fiecare 3 persoane decedate din cauza Covid, 2 persoane au decedat din lipsa accesului la servicii medicale ca urmare a restricțiilor impuse de guvernul britanic.
Astfel, în respectiva perioadă, 25.000 de persoane au fost declarate victime ale Covid-19, iar 16.000 de persoane au fost puse pe seama restricțiilor. Astfel, 6.000 de britanici au murit ca urmare a reticentei de a se prezenta la urgențe de teama unei posibile infectari cu Covid-19, iar 10.000 au decedat ca urmare a externării premature și a lipsei accesului la servicii medicale la domiciliu.
Guvernul britanic estima că în următoarea lună de la redactarea raportului (august) alte 26.000 de persoane din Regatul Unit ar fi ca urmare a restricțiilor impuse, majorând numărul victimelor colaterale ale lockdown-ului la 42.000.
