Luna octombrie a acestui an a fost a doua cu cel mai mare număr de decese din ultimul deceniu, după ianuarie 2017, mortalitatea înregistrată fiind cu peste 27% mai ridicată decât media lunilor octombrie din ultimii 6 ani. Din cele 5.897 decese în exces, numai 2.143 au fost puse de autorități pe seama COVID-19 în această perioadă, ceea ce înseamnă că s-a respectat regula din cele 3 luni precedente: la 1 deces pus pe seama Covid, alte 2 decese au fost cauzate suplimentar, comparativ cu anii precedenți, de măsurile anti-Covid, de limitarea accesului pacienților la servicii medicale, în special prin acte normative adoptate în perioada stării de urgență, dar și după.
Mortalitatea înregistrată în octombrie 2020 este cu peste 4.549 cazuri sau 20% peste recordul precedent de mortalitate raportat pentru această lună în ultimii 10 ani, din octombrie 2018.
Din martie, de la începutul crizei Coronavirusului, și până la finalul lunii octombrie s-au înregistrat 180.775 decese, cu 14.752 decese sau 9% peste media ultimilor 9 ani pentru această perioadă, de 166.023 decese. Mai puțin de jumătate (6.968) din decesele în exces au fost puse de autorități pe seama Covid.
De patru luni, însă, creșterea mortalității excesive s-a accelerat și, surprinzător, la prima vedere, accelerarea la mortalitatea non-Covid a fost cel puțin la fel de ridicată precum cea Covid.
Așa cum a mai remarcat Profit.ro, în ultimele 4 luni, la 1 deces pus pe seama Covid, se înregistrează alte 2 decese suplimentare față de media ultimilor 9 ani.
În luna octombrie au fost înregistrate, după noua metodă de raportare a INS, despre care Profit.ro a scris aici, 27.491 decese, din care 25.733 au fost produse în luna de referință. Alte 1.188 decese înregistrate au fost produse în septembrie, iar 570 în urmă cu două sau mai multe luni.
Numai că numărul deceselor din octombrie ar putea fi și mai ridicat, dată fiind tendința de creștere a numărului de decese produse în lunile premergătoare din raportările INS. În luna noiembrie am putea avea surpriza ca mai mult de 1.188 de decese înregistrate în acea lună să fie raportate ca produse în luna precedentă.
Pentru că noua metodă de raportare a INS nu face decât să mute unele decese de pe o lună pe alta. La finalul anului, când se trage linie, numărul deceselor “înregistrate” trebuie să fie egal cu cel al celor “produse”.
Profit.ro avertiza în urmă cu 2 luni că perspectivele sunt sumbre. Criza de medicamente, limitarea accesului la servicii medicale și prăbușirea spitalizărilor (justificate de autorități ca măsuri de protejare a sistemului medical, care să nu se "infecteze" și aglomereze) nu numai că au cauzat mai multe decese, dar au înrăutățit considerabil starea de sănătate a populației, în special a bolnavilor cronici. Astfel, aceștia au devenit mult mai vulnerabili nu numai la bolile de care deja suferă, dar și la o potențială infectare cu Covid. Ceea ce va conduce, foarte probabil, în perioada următoare la un rezultat contrar celui vizat de autorități: la o aglomerare a sistemului medical și așa supraaglomerat pe segmentul Covid.
De altfel, la nivel internațional, experții medicali au atras atenția asupra pericolului concentrării exclusiv pe pandemia de Covid și ignorării celorlalte boli (precum tuberculoza, SIDA etc), aceștia anticipând o majorare considerabilă a mortalității cauzată de ignorarea celorlalte maladii în anii următori.
Accesul la serviciile medicale și, în special, limitarea drastică, prin acte legislative, a internărilor sunt factorul cel mai important care explică evoluția îngrijorătoare a mortalității din România din perioada iunie-octombrie și, probabil, și din lunile următoare, pentru care INS nu a prezentat încă datele.
Pe 23 martie guvernul liberalo-militar a emis un act normativ prin care “pentru o perioadă de 14 zile, se suspendă internările pentru intervențiile chirurgicale și alte tratamente și investigații medicale spitalicești, care nu reprezintă urgență și care pot fi reprogramate. De asemenea, se suspendă consultațiile programate și programabile, în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private. În termen de 48 de ore se externează toți pacienții care nu reprezintă urgențe și care nu necesită obligatoriu acordarea îngrijirilor medicale în spital.”
Apoi, pe 29 martie, debutează o sarabandă de ordine ale ministrului sănătății, primul dintre acestea, reducând “cu până la 80% internările programate, precum intervențiile chirurgicale programate pentru pacienții cronici în unitățile sanitare cu paturi din centrele universitare, și până la 50% față de luna februarie activitatea din ambulatorii”.
Pe 14 aprilie, sunt introduse câteva excepții pentru pacienții cronici care necesită intervenții diagnostice “a căror temporizare poate duce la reducerea șanselor de supraviețuire”.
Ministrul decide ca de-abia pe 29 mai să poată fi reluate internările și intervențiile chirurgicale, în anumite condiții, evident.
În plus, o mulțime de spitale de elită au fost alocate exclusiv tratării Covid, spitalele de suport rămase neavând condițiile necesare tratării multor boli cronice.
“Rezultă așadar un interval de aproape 2 luni de zile (între 3 aprilie și 29 mai) în care, cel puțin din punct de vedere legal, spitalele desemnate pentru gestionarea COVID-19 au fost obligate să trateze aproape exclusiv bolnavi infectați cu noul coronavirus. În acest interval de timp, numărul spitalelor dedicate COVID-19 a ajuns la 134”, se precizează într-un raport al Observatorului Român de Sănătate (ORS).
Potrivit ORS, includerea în lista spitalelor dedicate COVID-19, în special pentru spitalele de fază I și II, a avut un impact dramatic asupra activității obișnuite a spitalelor. În același timp, activitatea din spitalele non-COVID a fost influențată negativ atât de restricțiile impuse prin instalarea stării de urgență, cât și de restricțiile asupra internărilor și activității din ambulatorii impuse prin ordin al ministrului sănătății.
Așa se face că numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar a rămas la jumătatea celei din anul precedent, potrivit ORS.
Iar toți pacienții netratați timp de două luni de “măsuri dure” anti-Covid au avut de suferit, conducând în lunile de vară la ceea ce experții au numit “răzbunarea stării de urgență”.
