În primul an de pandemie, în perioada martie 2020-februarie 2021, au decedat 303.770 persoane, în creștere cu 46.044 față de media înregistrată în perioadele similare din cei 10 ani precedenți. Dintre aceste decese, 20.350 (sau 44% din decesele excedentare înregistrate) au fost puse de autorități oficial pe seama Covid.
Dacă în perioadele similare din cei zece ani precedenți au decedat în medie 257.726 persoane, în intervalul martie 2020-februarie 2021 numărul acestora a urcat cu 17,8%, ajungând la 303.770, reiese din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și analizate de Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Raportate la populația rezidentă la 1 ianuarie 2020 în România, 19,3 milioane locuitori, decesele totale din primul an al pandemiei au reprezentat 1,57%, decesele excedentare - 0,23%, iar cele puse pe seama Covid - 0,11% din populația rezidentă.
Chiar dacă acuzațiile aduse de fostul ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, privind subraportarea cu “câteva mii “ a numărului de decese puse pe seama Covid, s-ar confirma, tot nu ar putea fi explicat numărul deceselor excedentare “non-covid”, care este de ordinul zecilor de mii.
Evoluția lunară a mortalității din ultimii 10 ani
De altfel, potrivit unei analize a Financial Times, România se situează pe un neonorant loc 10 în topul deceselor excedentare raportat la 1 milion de locuitori în lume.
CITEȘTE ȘI Studiu EY: Companiile raportează scăderi ale cifrei de afaceri, însă doar 19% și-au revizuit politica de prețuri de transferDintre statele membre UE, doar Bulgaria și Republica Cehă au înregistrat un număr mai ridicat de decese excedentare raportat la 1 milion de locuitori decât România.
Fostul ministru al Sănătății ar putea avea motivele sale să aibă mai multă încredere în raportările spitalelor decât în cele ale DSP, însă există și indicii că acestea ar putea fi eronate la rândul lor.
CITEȘTE ȘI Cum s-a schimbat mediul de afaceri din România în ultimii 30 de ani: O istorie povestită prin ochii consultanței, cu liderii PwC (I)Contraintuitiv, într-o perioadă de pandemie, în care doctorii se plâng de supraaglomerarea spitalelor, numărul de decese având drept cauze infecțiile intraspitalicești par a se fi diminuat.
Astfel, potrivit ultimei raportări anuale a INS, în perioada martie-noiembrie 2020, doar 3.021 de persoane au decedat ca urmare a unor boli infecțioase și parazitare, cu 120 mai puține decât în perioada similară din 2019.
Tendința de reducere a deceselor ca urmare a unor boli infecțioase și parazitare se accentuează în primele 2 luni ale anului 2021. Astfel, dacă în ianuarie și februarie 2021 oficialitățile au raportat că au decedat în urma unor astfel de boli 363, respectiv 332 de persoane, în lunile similare ale anului trecut, când pandemia nu lovise încă România, numărul lor era net superior, de 439, respectiv 426 de persoane.
CITEȘTE ȘI EFdeN, cu sprijinul ENGIE, pune România pe harta inovației sustenabile. Prestigioasa competiție de locuințe solare, Solar Decathlon Europe 2023, se va desfășura la BucureștiO explicație ar fi putea fi aceea că spitalele raportează decesele ca urmare a unor infecții intraspitalicești ca fiind tot decese Covid.
În primul an al pandemiei, în România au fost raportate oficial 801.994 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, de unde rezultă o rată a mortalității raportată la numărul de cazuri de 2,53%.
Potrivit The Centre for Evidence Based Medicine, România ocupă poziția a 11-a în Europa în funcție de rata mortalității raportată la numărul de cazuri, clasament în fruntea căruia se situează detașat Bosnia și Bulgaria, cu rate de 4,1, respectiv 3,9%.
Numărul deceselor în exces înregistrate în România poate fi explicat și prin înrăutățirea stării de sănătate a populației în urma deciziilor adoptate de autorități, prin care a fost descurajat și limitat accesul la servicii medicale.
CITEȘTE ȘI Armata Selectării Atente a Plasticului (ASAP), program de colectare selectivă a deșeurilor în școli, lansat deja în București, se extinde în Brașov. Obiectiv: implementarea în toate școlile din România până la finalul lui 2025Alocarea resurselor umane și materiale majoritar către combaterea pandemiei, dar și externarea bolnavilor non-covid au contribuit la înrăutățirea stării de sănătate a populației, făcând-o mai vulnerabilă în fața diferitelor boli, inclusiv Covid.