Excesul de lichiditate din sistemul bancar a urcat în ianuarie la 14,5 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, după ce în octombrie și noiembrie a fost pe deficit, ceea ce a împins în sus dobânzile la lei. Evoluția vine după ce statul a cheltuit, peste încasări, 14,1 miliarde de lei în decembrie, circa 70% din deficitul asumat anul trecut, a rambursat împrumuturi substanțiale către bănci și în condițiile în care Banca Națională a României nu a aplicat politica de gestionare fermă a lichidității asumată.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Evaporarea lichidității din sistemul bancar de pe finele anului trecut a fost, alături de inflația în creștere, unul dintre motivele pentru care debitorii cu credite în lei și-au văzut crescute ratele lunare, ca urmare a dobânzilor mai mari.
Statul a afectat condițiile din piață prin execuția bugetară inegală – a cheltuit foarte târziu sumele asumate ca deficit pentru întreg anul, lucru obișnuit pentru toate guvernările – și prin tragerea anticipată a unor dividende de la companiile sale.
Banca Națională a României a intrat timp de trei luni în poziția de creditor net al sistemului bancar, în care mai fusese sporadic în 2014 și ceva mai consistent în anii de după declanșarea crizei financiare.
Deficitul de lichiditate a fost de 1,4 miliarde de lei în octombrie, 2,7 miliarde de lei în noiembrie și de 870 de milioane de lei în decembrie și a fost acoperit de BNR prin operațiuni repo cu alocare deplină, prin care băncile împrumută pe o săptămână sumele de care au nevoie în schimbul, pentru care plătesc rate la dobânda cheie și pun gajuri pe titluri de stat. Pe de altă parte, prin intervențiile pe cursul de schimb, BNR a și tras lei din sistemul bancar atunci când a vândut valută.
În ianuarie, băncile au pus zilnic, în medie, peste 14,7 miliarde de lei în depozitele BNR, pe care au încasat o dobândă de 0,97% și au mai cerut doar 240 de milioane de lei în licitații repo, ceea ce a făcut ca excesul de lichiditate să ajungă la 14,5 miliarde de lei, mai mare decât cel de 13,9 miliarde de lei din ianuarie 2017 și sub cel de 19,8 miliarde de lei din ianuarie 2016, potrivit datelor publicate de banca centrală.
Statul a rambursat băncilor, luna trecută, împrumuturi de 8,5 miliarde de lei și a emis obligațiuni de 3,2 miliarde de lei, sub planul de 4,9 miliarde de lei.
Resursele ridicate ale băncilor ar trebui să susțină licitațiile de 3,9 miliarde de lei pe care Ministerul de Finanțe intenționează să le țină în februarie, cred analiștii UniCredit Bank.
Poziția de lichiditate din sistem ar trebui să ajungă până la vară, dacă BNR nu intervine agresiv pe cursul de schimb, estimează analiștii ING Bank.
BNR a lăsat bani în exces în piață în ultimii ani, motivând că este nevoie de stimularea creditării prin reducerea dobânzilor efective. Lichiditatea în exces tinde să reducă dobânzile din piața monetară interbancară (exprimate prin ratele ROBOR), care au și ajuns la niveluri istorice minime.
Politica BNR a rămas neschimbată până în octombrie, chiar dacă instituția a văzut că creșterea economică este peste potențial de mai bine de doi ani și rata inflației reîncepea să crească.
În octombrie, BNR a dat primul semn de întărire a politicii monetare, prin îngustarea coridorului din jurul dobânzii cheie, ceea ce înseamnă că a pus un plafon până la care dobânda din piață poate să scadă. Doar că piața a luat-o înainte și ratele ROBOR s-au dublat până în noiembrie. Dobânda la facilitatea de depozit a crescut de la 0,25% la 0,5% în octombrie și apoi la 0,75% în noiembrie și la 1% în ianuarie, când a fost ridicată și dobânda cheie de la 1,75% la 2%, pentru prima dată în ultimii 10 ani.
Bancherii mizează pe o nou creștere a dobânzii cheie, la 2,25%, însă nu se așteaptă ca BNR să restrângă lichiditatea din piață. Ultima măsură ar duce, probabil, la creșterea dobânzilor la lei și la întărirea leului în raport cu euro, ori BNR a arătat în ultima perioadă că este mai interesată de stabilitatea dobânzilor și dispusă să lase leul să fluctueze mai mult pe piața valutară, ceea ce înseamnă, tradus din limbajul BNR, că este de acord cu o reducere de câteva procente.
Creșterea efectivă a dobânzilor din piață ar ajuta BNR să țină inflația în frâu și să restrângă creditarea în lei. Rata anuală a inflației este așteptată de analiștii din bănci să depășească 4% încă de la începutul anului și să iasă astfel din intervalul țintit de BNR de 1,5-3,5%. La inflație atât de ridicată, dobânzile la depozite ar trece și mai puternic în teritoriu real negativ.
