Banca Națională a României a atras depozite de la băncile comerciale de 18 miliarde de lei, a doua astfel de operațiune din acest an, și a adus dobânzile din piață mai aproape de dobânda cheie, în condițiile în care rata anuală a inflației se plasează cu mult peste ținta băncii centrale.
Pe 16 aprilie, băncile comerciale au depus la BNR un exces de lichiditate de 18,66 miliarde de lei pe termen de o săptămână la dobânda cheie de 2,25% pe an - cea mai mare sumă adjudecată de către BNR până acum printr-o operațiune de piață și prima de acest tip după ianuarie 2011. BNR a reluat operațiunea luni, când a atras 18 miliarde de lei de la bănci.
Prin operațiunile de atragere a depozitelor, BNR intervine asupra lichidității bancare, și scumpește, indirect, împrumuturile.
Ratele dobânzilor interbancare au crescut în consecință. Rata ROBOR overnight a avansat de la 1,48% vineri la 1,64%, pentru scadența de a doua zi a ajuns de la 1,68% la 2,09%. ROBOR la 3 luni, indicator relevant pentru creditele în lei cu dobânzi variabile, a crescut de la 2,13% la 2,22%.
BNR este forțată să întărească politica monetară ca urmare a creșterii inflației peste așteptări și peste ținta de 2,5% +/- 1 punct procentual. Rata anuală a inflației a ajuns la 5% în martie.
La ultima ședință de politică monetară, de la începutul lunii aprilie, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 2,25%, în timp ce analiștii așteptau o majorare cu încă 0,25 puncte procentuale, la fel ca în primele două ședințe din acest an.
Guvernatorul Mugur Isărescu declara că deciziile anterioare de creștere a dobânzilor încă nu și-au epuizat efectele.
BNR remarcă o creștere a ecartului între dobânda la creditele noi și cea la depozitele noi la termen, în minuta ultimei ședințe, evoluție pe care o pune și pe seama excesului de lichiditate, de 17,3 miliarde de lei în luna martie, care a fost plasat la banca centrală pentru o dobândă de 1,25%. Pe de altă parte, conducerea băncii centrale crede că acest exces de lichiditate este unu tranzitoriu.
Guvernatorul Isărescu a transmis băncilor în mai multe rânduri, fără succes, să crească dobânzile la depozite și apoi să vină să ceară operațiuni de sterilizare.
Dobânda medie a depozitele la termen aferente populației se menține sub 1%, în condițiile în care doar inflația cumulată de la începutul anului e de 1,4%, deci rata de remunerare este real negativă. Spre exemplu, un depozit pe 3 luni constituit în ianuarie la dobânda medie anuală de 0,79% pe această categorie întorcea deponentului un supliment de doar 0,2% din suma depusă la scadența din martie, deci un randament real negativ de 1,2%.
Pentru comparație, inflația anuală în Polonia a fost de 1,3% în martie. Față de finele anului trecut prețurile sunt stabile, cu alte cuvinte inflația este 0. Banca centrală a Poloniei are dobânda cheie la 1,5% și nu vede motive pentru creșterea acesteia în următorii doi ani. În același timp, rata dobânzii interbancare WIBOR la 3 luni e la 1,73%. Rata medie a dobânzii pentru depozitele la termen aferente populației e de 1,5%, peste cea din România și peste inflație. De altfel, depozitele la termen la 3 luni sunt remunerate cu 1,7%, ceea ce reprezintă și dobânda reală primită de un deponent pentru constituirea unui depozit în primul trimestru din acest an, cât timp inflația a fost 0.
Noua politică a BNR ar trebui să ducă spre normalizarea situației – ratele să devină real-pozitive – însă acest lucru nu se va întâmpla prea curând.
Conducerea BNR este îngrijorată de potențialele efecte negative asupra contului curent. Dacă dobânzile sunt crescute, fluxurile financiare pe termen scurt se mută către România, leul se întărește, importurile sunt stimulate și economia se dezechilibrează, consideră banca centrală.
BNR este sub presiune și din partea debitorilor, în condițiile în care mare parte dintre creditele în lei sunt cu dobândă variabilă și orice majorare a ROBOR crește ratele.
Puterea politică din partea PSD a cerut explicații BNR în toamna anului trecut pentru creșterea ROBOR, iar în acest an despre creșterea inflației.
